BNR : Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2022

0
92

În perioada ianuarie – martie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 676 milioane euro, comparativ cu 2 736 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 557 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 72 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 287 milioane euro, comparativ cu un excedent de 152 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 16 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – Martie 2021 Ianuarie – Martie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 26 724 29 460 -2 736 32 095 36 771 -4 676
A. Bunuri şi servicii 22 568 25 503 -2 935 28 070 32 490 -4 420
a. Bunuri  16 730 21 806 -5 076 20 653 27 286 -6 633
      b. Servicii 5 838 3 697 2 141 7 417 5 204 2 213
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
568 44 524 641 36 605
– transport 1 718 747 971 1 977 881 1 096
  • turism – călătorii
266 656 -390 653 1 529 -876
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
1 533 648 885 1 915 832 1 083
– alte servicii 1 753 1 602 151 2 231 1 926 305
B. Venituri primare 2 799 2 647 152 2 756 3 043 -287
C. Venituri secundare 1 357 1 310 47 1 269 1 238 31
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 297 milioane euro (comparativ cu          2 099 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 1 935 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2022, datoria externă totală a crescut cu 721 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 96 516 milioane euro la 31 martie 2022 (71,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,7 la sută față de 31 decembrie 2021; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2022 nivelul de 38 822 milioane euro (28,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,7 la sută față de 31 decembrie 2021.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian – mar. 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 31.03.2022p
1. Administrația publică 58 802      58 495 3 152
  Numerar și depozite 283 216 734
  Titluri de natura datoriei                47 192 45 053 2 307
  Împrumuturi 11 273 13 167 101
  Credite comerciale și avansuri 50 55 10
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 387                               1
Numerar și depozite 1 1
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 365 3 386 1
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 7 805 1 867
  Numerar și depozite 7 187 7 279 1 685
  Titluri de natura datoriei                591 471 153
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 20 55 29
4. Alte sectoare 25 708 25 960 5 625
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                1 220 1 174 513
  Împrumuturi 13 398 12 823 2 916
  Credite comerciale și avansuri 10 919 11 790 2 142
  Alte pasive 171 173 54
I. Datoria externă  (1+2+3+4)* 95 674 95 647 10 645
II. Investiția directă: credite intra-grup 38 943 39 691 10 473
Total datoria externă  (I+II)

din care:

134 617 135 338 21 118
    Termen scurt 37 451 38 822 15 873
    Termen lung 97 166 96 516 5 245
p) date provizorii

* excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,7 la sută în perioada ianuarie – martie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2022 a fost de 80,4 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here