„Parcului Național Retezat i-a fost suspendat statutul de rezervație a biosferei tocmai datorită SĂLBĂTICIEI sitului, explicația fiind foarte clar menționată și pe website-ul UNESCO (public și la un click distanță):
“Unele țări și-au retras din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei acele situri care au fost desemnate în anii 1970 și 1980, deoarece nu a fost posibil ca aceste situri să respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.”. Iar Parcul Național Retezat nu are pe teritoriul său nicio așezare umană permanentă.
„Anul trecut, Parcul Național Retezat și-a pierdut statutul de Rezervație a Biosferei înregistrată în patrimoniul mondial UNESCO. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza defrișărilor sau a intervenției umane, ci din cauza schimbării condițiilor de listare.
Termenul pentru menținerea parcului în Rețeaua Mondială a Rezervațiilor Biosferei (WBNR), din care face parte din anul 1979, a expirat în anul 2020. Noile criterii specifice pentru listare includ și prezența unor comunități umane în sit, criteriu care nu era o condiție de intrare în lista patrimoniului mondial UNESCO în anul admiterii.
Retezatul ar putea fi relistat în cazul în care Administratorul parcului, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ar transmite Secretariatului MAB-UNESCO un raport revizuit care să certifice respectarea noilor condiţii şi faptul că există şi un acord al comunităților locale pentru (re)desemnarea ca sit UNESCO.
O primă raportare ar trebui transmisă până la data de 30 septembrie a anului curent.
Nu știm dacă autoritățile au găsit soluții în acest sens, dar consider că Parcul Național Retezat merită să fie păstrat în patrimoniul UNESCO!
Pentru aceasta, autoritățile locale și centrale ar trebui să găsească modalități de informare corectă și completă a comunităților locale cu privire la avantajele și constrângerile aferente reincluderii sitului în patrimoniul mondial UNESCO. În același timp, trebuie avută în vedere importanța acestui demers pentru România și pentru generațiile viitoare, în paralel cu stabilirea unor modalități concrete de compensare a eventualelor pierderi economice pentru comunitatea locală de astăzi.
Am discutat despre toate aceste aspecte astăzi cu reprezentanții Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Doamna Secretar General Madlen Șerban și Doamna Florina Pescaru, Expert Subcomisia Știință. Le mulțumesc pentru deschiderea spre dialog și informațiile primite. Vom reveni cu întrebări către Romsilva – Regia Națională a Pădurilor, pentru a afla despre demersurile efectuate de instituție în vederea reincluderii Parcului Național Retezat în patrimoniul mondial UNESCO.”, a scris Daniel Gheba pe reteaua de socializare.
