Datoria externă totală a României a scăzut cu 66 milioane euro în primele patru luni

0
94

Datoria externă totală a României a scăzut cu 66 milioane euro în primele patru luni, la 134,55 miliarde euro, de la 134,61 miliarde euro la 31 decembrie 2021, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada ianuarie – iunie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 12 298 milioane euro, comparativ cu 7 203 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 4 189 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 487 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 349 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 44 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – iunie 2021 Ianuarie – iunie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 53 350 60 553 -7 203 64 273 76 571 -12 298
A. Bunuri şi servicii 46 575 52 570 -5 995 57 412 67 109 -9 697
a. Bunuri  34 067 44 328 -10 261 41 762 56 212 -14 450
      b. Servicii 12 508 8 242 4 266 15 650 10 897 4 753
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
1 180 82 1 098 1 417 84 1 333
– transport 3 566 1 567 1 999 4 256 1 967 2 289
  • turism – călătorii
891 1 722 -831 1 790 3 180 -1 390
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
3 184 1 345 1 839 3 941 1 567 2 374
– alte servicii 3 687 3 526 161 4 246 4 099 147
B. Venituri primare 4 019 5 596 -1 577 4 011 6 937 -2 926
C. Venituri secundare 2 756 2 387 369 2 850 2 525 325
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 379 milioane euro (comparativ cu          3 605 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 115 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 264 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2022, datoria externă totală a crescut cu 2 645 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 93 691 milioane euro la 30 iunie 2022 (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6 la sută față de 31 decembrie 2021; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2022 nivelul de 43 571 milioane euro (31,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 16,3 la sută față de 31 decembrie 2021.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian. – iun. 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.06.2022p
1. Administrația publică 58 802      55 043 4 231
  Numerar și depozite 283 607 1 017
  Titluri de natura datoriei*               47 192 40 922 2 887
  Împrumuturi 11 273 13 488 286
  Credite comerciale și avansuri 50 22 41
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 469                               3
Numerar și depozite 1 1
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 365 3 468 3
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 8 949 3 758
  Numerar și depozite 7 187 8 183 3 524
  Titluri de natura datoriei                591 692 172
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 20 74 62
4. Alte sectoare 25 708 26 841 11 028
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                1 220 1 082 616
  Împrumuturi 13 398 13 193 5 555
  Credite comerciale și avansuri 10 919 12 387 4 723
  Alte pasive 171 179 134
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 95 674 94 302 19 020
II. Investiția directă: credite intra-grup 38 943 42 960 31 026
Total datoria externă  (I+II)

din care:

134 617 137 262 50 046
    Termen scurt 37 451 43 571 41 159
    Termen lung 97 166 93 691 8 887
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența negativă de aproximativ 10,9 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2022 a fost de 76,4 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here