Dosarul Belina intră ÎN LINIE DREAPTĂ către PRIMA DECIZIE

0
120
66 / 100

Tribunalul București a reluat, marți, dezbaterile în dosarul de mare corupție privind trecerea insulei Belina și a Brațului Pavel de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman.
La termenul de marți al procesului magistratul a l-a audiat prin aplicație, pe o tabletă, pe fostul secretar general al Guvernului Ponta, Ion Moraru.

Acesta a fost solicitat de către apărarea fostului vicepremier al României, Sevil Shhaideh, pentru a explica instanței în detaliu modalitatea de introducere a propunerilor de HG pe ordinea de ședință de Guvernului și ce s-a ntâmplat precis în cazul HG incriminate prin care insula Belina și Brațul Pavel erau trecute de la Apele Române la CJ Teleorman.

Astfel, după realizarea conexiunii dintre instanța de judecată și Ion Moraru, acesta a arătat că sunt ani buni de când a ieșit din viaa publică și a detaliat modalitățile de lucru ale Secretariatului General al Guvernului din perioada sa.

„Avocat: Legat de HG 943 din 2013 când erați secretar general. Vrem să știm cum se adoptau și regulamentele aplicabile în materia adoptării acestor acte.

Mi-au trecut multe acte normative prin mână. Sunt foarte multe astfel de hotărâri. Dumneavoastră ați spus de așa numită insula Belina.

Sunt pensionar de peste 7 ani și am ieșit din viață publică. Am auzit de această insulă acum câțiva ani când se vorbea de ea la televizor.

Nu am auzit de ea când eram în funcție și nu am auzit de ea pentru că ea era pomenită în aceste acte sub formă cadastrală și nu după alte denumiri și nu cunoșteam noi acolo la secretariatul general al guvernului de Belina.

Cred că ștampila reprezintă ștampila generală de pregătire a actelor.

Avocat: Legat de felul în care se întocmească și o ordine de zi a unei ședințe de guvern și cum ajung actele normative la plen.

Toate referirile mele au în vedere reglementările legale în vigoare la acea dată. Nu știu dacă scum acele proceduri sunt la fel.

Așadar era o regulă generală stabilită de reglementările legale în sensul că o instituție ce putea să inițieze în act normativ trimitea propunerea ceea însoțită dr yoata documentația stabilită de lege la SGG.

Noi asta urmăream. Când primeam o propunere colegii mei se uitau să vadă dacă îndeplinea toate reglementările legale și se propunea la ordinea de zi.

A două modalitate era cea ce dădea posibilitatea instituțiilor cu drept de inițiativa legislativă să facă aceste propuneri în cadrul ședințelor pregătitoare ședințelor de guvern. Cert e că cu o zi două înainte se făceau ședințele pregătitoare.

Au apărut în timpul guvernării Năstase și au fost generate de faptul xă ședințele de guvern durau între 10 și 14 ore.

S-a pus problema organizării după modelul francez acestor ședințe conduse de secretarul general la care participau de regulă secretarii generali ai ministerelor sau secretari de stat

Aici se discutau exclusiv probleme strict tehnice legate de stadiul realizării programului de reglementări normative ce să susțînă în fapt programul de guvernare.

După caz se corelau și se explicau aspecte strict tehnice. În cadrul acestor ședințe apărea posibilitatea ca ministerele și instituțiile cu drept de inițiativa legislativă ce nu trimiseseră conform regulii generale la SGG acte normative și propuneri să facă acest lucru atunci.

Condiția era îndeplinirea tuturor prevederilor procedurale legale ce stăteau la baza actului normativ.

Când se constată că propunerile ministerelor îndeplinesc condițiile legale se rețineau pentru includerea pe propunerea de ordine de zi.

SGG adunând aceste propuneri întocmea și propunere de ordine de zi pentru ședința de guvern care urmă.

Niciun act normativ nu putea întră pe ordinea de zi fără că ele să fie văzute de primul ministru și fără că să își dea acordul.

Mai era o a treia cale. În cadrul ședinței de guvern miniștri puteau propune alte acte normative”, a explicat Moraru.

Avocații fostului vicepremier au insistat să afle de la martor părerea sa privind legalitatea procedurilor ce au vizat HG inciminat de către anchetatorii DNA.

„Avocat: această propunerea de act normativ a fost înregistrat la SGG înainte de ședința pregătitoare raportat la ștampilele de pe el?

Nu. Rămâne să se stabilească. Acele ștampile puteau fi puse și în cadrul ședinței cu miniștri la guvern.

Eu nu știu modalitatea prin care s-q propus acesta hotărâre.

Ștampilele puteau fi puse și pe acele propuneri de acet normative propuse direct în ședință de guvern.

Avocat: conform stenogramei din 2013 a ședinței de guvern conduse de Victor Ponta se spune: Toate avizele aprobate trebuie să includă observațiile. În cadrul ședinței de guvern se făceau aprobări de hotărâri de guvern și se primeau și observații??

De regulă nu se făceau modificări. Dar eu nu știu ce a fost în acest caz.

Avocat: SGG avea obligația să reintroducă respectiva propunere într-o altă ședința pentru readoptare?

Nu. O ședință de guvern are niște caracteristici. Actele normative nu se supun aprobării miniștrilor.

La sfârșitul discuțiilor asupra fiecărui act normativ primul ministru rostește o formulă sacramentară. Zice: s-a aprobat, s-a aprobat cu următoarele amendamente sau s-a respins.

Avocat: Când se semna foaia galbenă și de către cine??

Păi foaia galbenă se făcea de către departamentul juridic al SGG și se semna de primul ministru și numai de către unii miniștri ce urmau să pună hotărârea în aplicare și apoi se trimitea la Monitorul Oficial.

Judecătorul: Cine verifica implementarea observațiilor??

Departamentul juridic al SGG. Stenogramele sunt clasificate și ca să ai acces la stenograma exista o procedură. Juriștii aveau acces la stenograme.

La Monitorul Oficial există și acolo departament juridic extrem de puternic și de bine pregătit. Acesta mai vede o dată actul normativ fără saaiba posibilitatea și accesul la stenograma ședinței.

Avocat: văzând hg 943 din 2013 când și cum a fost publicat puteți să spuneți dacă au fost respectate toate condițiile și dispozițiile legale??

Nu cunosc că vreun act normativ trimis la monitorul oficial să fi încălcat prevederile legii”, a conchis martorul Moraru.

Acesta este ultimul martor care a fost audiat în dosarul Belina iar de acum instanța va audia ultimii inculpați ce doresc să dea declarații.

După aceste etape judecătorul ar putea constata încheiată cercetarea judecătorească și ar putea asculta pledoariile finale.

Dosarul trecerii insulei Belina şi a Braţului Pavel de la Apele Române la Consiliul Judeţean Teleorman, în care este judecat fostul vicepremier al României, Sevil Shhaideh, se apropie de final, iar la ultimul termen de judecată fostul demnitar a anunțat că va da declarație.

Totodată, un martor al fostului demnitar, fostul secretar general al SGG, Ion Moaru, deputat PSD în legislatura 2004-2008, a lipsit din nou de la audiere la termenul din 7 septembrie, după ce ascultarea acestuia a fost admisă de către președintele de complet.

Cu toate acestea instanța a stabilit să mai încerce o dată contactarea acestuia și solicitarea sa la instanță pentru audiere cu privire la procedurile de avizare a unor acte normative.

Apărarea lui Shhaideh a explicat la acel moment că Moraru este vârstnic, cel mai probabil cu probleme de sănătate și că la acest moment nu mai insista ca acesta să fie audiat de către judecători.

În altă ordine de idei, instanța a stabilit ca în 5 octombrie să facă ultimele audieri în acest caz, respectiv a fostului vicepremier al României dar și a Ionelei Stoian, fostă Vasile, judecată și ea pentru modalitatea trecerii bunurilor din patrimoniul public în cel al CJ Teleorman.

Tribunalul Bucureşti continuă, marţi, dezbaterile în dosarul trecerii insulei Belina şi a Braţului Pavel de la Apele Române la Consiliul Judeţean Teleorman, acesta fiind primul termen după vacanța judecătorească.

La termenul de marți al procesului instanța a continuat expunerea probelor DNA din acest dosar, respectiv a audiat ultimii martori ai procurorilor.

Martorii au fost întrebaţi în legătură cu prezența lor pe insula Belina și despre modul în care această regiune geografică a trecut în subordinea Consiliului Județean Teleorman.

După epuizarea martorilor instanța va asculta cererile de noi probe ale părților din dosar iar după epuziarea acestui moment procesual se va ajunge la prezentarea pledoariilor finale.

Citeşte şi: Cel dintâi PAZNIC al insulei Belina a divulgat tot ce știa despre secretele locului – Ce detalii a oferit judecătorului în dosarul de corupție

Anterior au fost audiaţi angajaţi şi foşti angajaţi ai firmei care asigura paza pe insulă chiar când se construia vila din centrul insulei. Aceştia au arătat la unison că nu era permis accesul în incintă iar unii au precizat că ar şti că pescuitul era permis doar contra-cost.

Totodată unii dintre ei au explicat cu lux de amănunte ce clădiri au apărut pe insulă după anul 2012 şi au oferit detalii despre vila cu etaj.

Vicepremier tras la răspundere…

Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul „Belina”, fiind acuzată de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al CJ Teleorman; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria; Rodica Guşă, asistent registrator la acelaşi birou.

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Potrivit anchetatorilor, insula Belina şi braţul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here