Harta Recorder a scos la iveală zeci de rețele de apă clandestine, care funcționează fără aviz sanitar

0
31

Cu ajutorul cititorilor Recorder, am descoperit că în multe comune din țară există rețele de apă pe care autoritățile centrale și județene nici măcar nu le au în evidență. Acestea le livrează oamenilor apă pe care nicio instituție a statului nu o verifică.

În urmă cu o lună, Recorder a publicat o hartă a apei contaminate din România, pe baza analizelor efectuate de direcțiile de sănătate publică (DSP) din fiecare județ.

Pe hartă erau marcate cu alb localitățile în care nu s-au efectuat astfel de analize, întrucât, conform evidențelor DSP, nu există o rețea de apă potabilă avizată.

După publicarea materialului, Recorder a primit însă o mulțime de mesaje de la oameni care locuiesc în aceste comune, semnalându-ne că în localitatea lor există o rețea de apă funcțională.

În multe cazuri, însă, rețelele de apă finanțate din fonduri europene sau guvernamentale au fost construite prost și primăriile au constatat, la finalizarea proiectului, că apa nu respectă parametrii de potabilitate. Știind că analizele DSP vor depista acest lucru și nu vor obține avizul sanitar, primăriile au sărit peste această obligație și au inaugurat rețelele pe propria răspundere. Oamenii s-au branșat, dar mulți dintre ei habar nu au că apa nu este potabilă.

Pentru o mare parte din ele, Recorder a obținut informații detaliate și poziții din partea autorităților locale, pe care le pune la dispoziția cititorilor.

Va prezentam localitatile din Oltenia :

Negoi (Dolj). În localitate există o rețea de apă inaugurată din 2015. De atunci stă fără autorizație sanitară de funcționare, după cum recunoaște chiar primarul comunei, Lidia Adriana Zavelea: „Am avut probleme cu clorinarea și am avut amoniu depășit puțin. Am avut tot felul de probleme: a fost un scurt, ni s-a ars o pompă, trebuie înlocuită…”.

Leu (Dolj). Există o rețea de apă din 2005, construită cu bani de la Banca Mondială și cârpită ulterior cu noi și noi investiții menite să îmbunătățească nivelul de calitate al apei. Cu toate acestea, rețeaua nu are aviz sanitar de la DSP, iar viceprimarul comunei admite că există depășiri la parametrii de potabilitate: „Avem depășiți la nitriți, dar doar așa, 2-3%”.

Bistreț (Dolj). În comună există trei rețele de apă potabilă și toate funcționează fără autorizație sanitară. În toate rețelele există depășiri la amoniu de până la zece ori față de limita legală: și în satul Plosca, rețea inaugurată în 2018, cu 700 de beneficiari, și în satul Bistrețul Nou (rețea inaugurată în 2010) și în reședința de comună, Bistreț (2.100 de beneficiari) investiție inaugurată în 2007 și modernizată anul acesta.

Murgași (Dolj). Există două rețele de apă în comună, ambele fără autorizație sanitară de funcționare. Prima investiție, din anul 2007, în satul Velești, a costat aproximativ 400.000 de dolari, fonduri de la Banca Mondială. Celălalt proiect care racordează patru sate (Gaia, Bușteni, Balota de Jos, Balota de Sus) a costat două milioane de euro. În ciuda investițiilor, primarul Nicu Daniel Țeligrădeanu recunoaște că s-au înregistrat depășiri la parametrii de potabilitate atât bacteriologici cât și fizico-chimici.

Citeste si ...  Romania infectata de COVID-19, pe judete. In Oltenia au fost raportate 358 de cazuri

Pielești (Dolj). Sunt trei investiții în comuna Pielești și niciuna nu a reușit să aducă apă potabilă la robinete. Sistemele funcționează fără aviz sanitar de la DSP, a recunoscut viceprimarul localității, Iliuţă Ţîrcomnicu. „Avem depășiri la amoniu și de 14 ori. Puțurile sunt săpate unde au fost grajdurile CAP-ului și se pare că acolo ar fi problema. Foștii primari au decis să fie săpate acolo”, ne-a spus Țîrcomnicu.

Dioști (Dolj). Întreaga comună, cu toate cele trei sate, este racordată din 2010 la o rețea de apa de care depind 1.200 de familii. Rețeaua nu are autorizație sanitară de funcționare pentru că apa nu este potabilă. „Nu au ieșit analizele bine, era o diferență la nitriții ăștia”, ne-a declarat viceprimarul Paul Oprea.

Giurgița (Dolj). Există o rețea de apă din anul 2012, de la care se alimentează 850 de familii. Rețeaua nu are autorizație. „Nu avem autorizație pentru că ne-au găsit nitriți d-ăia!”, a explicat primarul Viky Bonea.

Măceșu de Jos (Dolj). În localitate există din 2018 o rețea de apă potabilă care nu a fost monitorizată de DSP în 2019. „Rețeaua a fost începută pe vremea PDL-ului. Am terminat-o cu chiu cu vai. Dar avem autorizatie, cum să nu avem?! Altfel nu funcționam”, ne-a asigurat primarul Mihai Bojin. I-am cerut numarul autorizație și a promis că revine, dar nu s-a ținut de cuvânt. DSP Dolj ne-a informat că rețeaua din Măceșu de Jos nu are aviz sanitar.

Verbița (Dolj). În localitate există o rețea de apă din 2015, dar care s-a stricat imediat după inaugurare. Țevile au crăpat, pompele s-au defectat. „A rămas apă în conductă și au înghețat și s-au spart”, ne spune primarul și ne închide telefonul în nas. Potrivit DSP, rețeaua nu are nici autorizație sanitară.

Gângiova (Dolj). Rețeaua din localitate a făcut obiectul unei investigații ”Recorder” prin care se dezvăluiau o serie de nereguli legate de felul în care a fost realizată investiția. Comuna a primit anul acesta de la DSP o notificare de respingere a autorizației de funcționare pentru depășiri la parametrii „nitrați” și „clor rezidual liber”.

Teslui (Dolj). În localitate există o rețea de apă făcută din fonduri europene. Reporterii Recorder au fost în localitate și au vorbit cu câțiva localnici. Toți știau că rețeaua de apă furnizează apă potabilă și o consumau cu încredere. Potrivit DSP Dolj, la Teslui funcționează însă o rețea de apă fără autorizație sanitară.

Moțăței (Dolj). „Vă semnalez faptul că localitatea Moţăţei din judeţul Dolj, care nu figurează pe harta dvs. cu reţea de apă, are, de fapt, o asemenea reţea, dată în funcţiune de circa un deceniu”, ne-a scris un cititor din localitate. Verificările Recorder făcute la Direcția de Sănătate Publică Dolj arată că, într-adevăr, aici funcționează o rețea fără avizul sanitar cerut de lege.

Amărăștii de Jos (Dolj). În comună există o rețea de apă de peste zece ani, care funcționează fără aviz sanitar și le livrează oamenilor apă nepotabilă. Ion Tudoran, viceprimarul comunei, ne-a recunoscut că sunt probleme mari: „Rețeaua nu are aviz sanitar și funcționează ca apă menajeră. Deci nu e potabilă, sunt depășiri la nitrați și nitriți. Oamenii știu că nu e potabilă, scrie și în contractul individual, iar noi ar trebui să le asigurăm apă plată familiilor care au copii sub doi ani, pentru că nitriții și nitrații sunt foarte periculoși pentru ei. Nu putem să le asigurăm, de ce să vă mint? Sperăm să găsim o soluție pe viitor, dacă mai prind un mandat trebuie să fac ceva”.

Citeste si ...  9 mai - La multi ani Romania! La multi ani Europa!

Berlești (Gorj). Rețeaua de apă funcționează doar pentru jumătate din comună, primarul Iulian Berlescu susținând că în această vară va pune în funcțiune și porțiunea rămasă nefinalizată. El ne-a spus că peste 300 de gospodării s-au branșat până acum, dar a admis că nu are aviz sanitar pentru rețeaua de apă: „Am funcționat așa până acum, pentru că ne-am dorit să terminăm toată rețeaua și să luăm aviz la final”.

Un cetățean din Berlești ne-a trimis pe adresa redacției un mesaj în care se plânge de situația din comună: „Există rețea de apă încă din anul 2014, dar pe care actualul primar refuză să o finalizeze și să o receptioneze, drept urmare sunt circa 250 familii racordate, consumând zilnic apă foarte murdară”.

Bumbești-Pițic (Gorj). Primarul Michi Nioață ne-a declarat că rețeau de apă din comună funcționează de aproape un an, deși „e finalizată doar în proporție de 97%”. Edilul a precizat că o parte din săteni s-au branșat și consumă apă, dar a recunoscut că nu a luat aviz sanitar: „N-am luat încă aviz de la DSP, așteptăm să terminăm 100% și luăm”.

Roșia de Amaradia (Gorj). Primarul Ion Liviu Cotojman ne-a recunoscut că nu există aviz DSP pentru rețeaua de apă din comună, deși aceasta funcționează de peste zece ani. „Până acum n-am cerut aviz, am funcționat ca apă menajeră. Am tot făcut investiții de extindere și am zis că după ce le terminăm o să luăm și aviz. Oamenii din comună au fost anunțați că apa nu e potabilă și mai departe e decizia lor. Eu pot să vă spun că o consum pentru că am făcut analize și e foarte bună”

Gogoșu (Mehedinți). „Fiecare casă, inclusiv casa bunicilor mei, are trasă apă de la rețeaua publică. Bunicii și familia mea nu o folosesc ca apă potabilă, dar cunosc oameni care o consumă. Poate ar merita investigat acest lucru”, ne-a semnalat un cititor care a descoperit pe harta Recorder că localitatea nu figura cu rețea de apă în monitorizările DSP din 2019. În comună există o rețea de apă din 2010, dar care nu a obținut aviz DSP. „A trebuit să facem stație de tratare, iar acum am demarat și demersurile pentru a obține autorizație. Oamenii ăștia au băut din apa asta de sute de ani și nu a pățit nimeni nimic, dar Doamne ferește să se întâmple!”, ne spune primarul Jean Rogoveanu.

Citeste si ...  Galerie Foto : Un roman face taxi cu Tesla Model S. In ce oras circula si ce tarif are !

Bâlvănești (Mehedinți). Viceprimarul Gheorghe Rafa ne-a declarat că există o rețea de apă funcțională pentru două dintre cele cinci sate aparținătoare, dar nu s-a obținut aviz sanitar: “Nu avem aviz DSP, dar o monitorizăm noi și au ieșit analize bune”.

Pătulele (Mehedinți). Primarul Ion Țicu ne-a spus că rețeaua de apă din comuna sa funcționează din 1979, dar nu știe să fi avut vreodată aviz sanitar. „Nu este apă potabilă, ci apa menajeră. Cetățenii semnează o anexă la contract prin care iau la cunoștință că apa nu este potabilă, oricum ei o folosesc mai mult pentru udat în grădini. Avem o stație de tratare prin care am putea s-o filtrăm, dar nu rentează pentru că e consumul prea mare. Dacă ar fi numai pentru băut ar merita, dar oamenii sunt legumicultori și udă cu ea prin solare. E prea mare consumul…”

Strejești (Olt). În localitate funcționează o rețea de apă potabilă care a rămas fără autorizație sanitară încă din 2016 din pricina depășirilor foarte mari la parametrii de potabilitate. Cu toate acestea, oamenii nu sunt anunțați că apa nu este potabilă și o consumă cu încredere. Recorder a fost la fața locului și a realizat un reportaj video pe care îl vom publica mâine.

Oporelu (Olt). În comună există două sisteme de alimentare cu apă, din 2006 și din 2009. O informare a DSP ajunsă în posesia Recorder arată că în aprilie 2019 rețelele din Oporelu nu aveau autorizația sanitară de funcționare.

Curtișoara (Olt). În localitate există o rețea de apă potabilă începută după Revoluție și modernizată în primii ani de după aderarea la Uniunea Europeană. Comuna se află pe lista celor care nu au obținut autorizația sanitară de funcționare din partea DSP Olt. „Domnule, dacă eu vă spun că avem!”, exclamă primarul Gheorghe Gănescu. I-am cerut primarului numărul autorizației și a spus că revine cu un telefon. Nu a mai revenit.

Spineni (Olt). În localitate există o rețea de apă care deservește 80% din populație. A fost înființată în 1991 și modernizată în două etape succesive. În ciuda banilor investiți, apa nu este potabilă și rețeaua nu a primit aviz sanitar de funcționare din partea DSP. „ Am făcut demersurile pentru autorizare acum două săptămâni. Chiar nu știu care a fost problema pentru care nu am avut autorizație!”, ne-a declarat viceprimarul Ene Ichim

Mihăești (Olt). În localitate există o rețea de apă începută în 2004 cu fonduri de la Banca Mondială și extinsă apoi cu fonduri guvernamentale. Rețeaua nu a fost niciodată autorizată sanitar. „Am înființat o societate cu un singur angajat și a preluat rețeaua. Acum vom depune dosarul pentru autorizare”, promite primarul  Constantin Dobriţa.

Apăsați aici pentru a vedea harta într-o pagină separată

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here