Klaus Iohannis, despre situaţia din şcoli, după întâlnirea cu Cîmpeanu: „Putem să aducem şcolile în secolul 21”

0
24

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 11 februarie, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Ministrul Educației a fost convocat la Cotroceni de la ora 14.00. Tot joi, au început să fie confirmate și primele cazuri de COVID-19 în rândul elevilor și al cadrelor didactice, atât în Capitală, cât și în mai multe județe.

„De asemenea, discuțiile au avut loc și în contextul în care în aceste zile au loc discuțiile pe bugetul de stat. Ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat joi că are o „aşteptare clară” ca bugetul Educaţiei pe acest an să fie mai mare raportat la execuţia bugetară din 2020, adăugând că, în caz contrar, va fi un alt ministru, „care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”.

În această după-amiază, am avut o discuție foarte importantă cu ministrul Cîmpeanu, cu alte persoane din Ministerul Educației, cu echipa din Administrația Prezidențială. Am abordat două teme mari.

Prima este școala fizic, am făcut o analiză împreună asupra școlii care a început de luni în format fizic. Am vrut să știm câți copii se duc la școală, câte școli au rămas închise, câți copii au fost detectați cu COVID-19 și așa mai departe.

A doua mare temă, care va avea un impact imens în sistemul educațional românesc, este locul României Educate în Planul Național de Redresare și Reziliență. Voi explica pe scurt amândouă temele.

În primul rând, ne-am uitat la școlile din România care s-au redeschis fizic pentru copii în semestrul II și pot să vă spun că situația este bună. Sunt peste 10.000 de școli care funcționează fizic, cu elevii prezenți în școală. Sunt aproximativ 6.000 de unități de învățământ – peste 6.000 de unități – care funcționează în scenariul galben, asta însemnând că o parte semnificativă din copii merg fizic la școală, dar unii rămân în sistemul on-line.

Summa summarum, peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic școala de luni, 8 februarie. Asta reprezintă pentru 70% din totalul elevilor din România. Ceilalți, care au rămas în on-line, își continuă studiile în această formă. Cu toții, sigur, ne dorim ca localitățile care sunt în scenariul galbene sau în scenariul roșu, sau unele chiar carantinate să aibă o evoluție pozitivă și să iasă din aceste scenarii, trecând în scenariul verde.

Și, astfel, iată, ajungem la pandemie. Trebuie să fim realiști, pandemia nu s-a terminat. Chiar dacă, din fericire, s-au adoptat măsuri restrictive care au permis să se reducă succesiv numărul de bolnavi, să se reducă numărul de noi infectări, nu putem, din păcate, să spunem că am scăpat de pandemie. În continuare, este extrem de important să respectăm restricțiile impuse, să fim responsabili și acum chiar avem un motiv foarte serios în plus. Sunt copiii din România, cărora trebuie să le oferim școală, școală în format fizic. Cu cât mai bine respectăm restricțiile, cu atât mai puține cazuri de noi îmbolnăviri vom avea și cu atât mai bine se va desfășura și școala în format fizic.

A doua temă mare este felul în care putem să finanțăm – substanțial – școala românească din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt acei bani europeni, peste 30 de miliarde de euro, care vor fi la dispoziția României în următorii ani pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie, pentru a face sistemele publice, economia României mai performante, mai reziliente.

În acest sens, noi am căutat, împreună cu Ministerul, cele mai bune zone în care pot fi solicitați bani pentru a face școala românească mai bună. Dar ce înseamnă „școala românească mai bună” – noi dorim să oferim tuturor copiilor din România șansa de a învăța, de a învăța suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului, în așa fel încât toți copiii să se realizeze ca oameni!

Evident că, în același timp, ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învățământ un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, care îi face să aibă energie ca să dea o educație corespunzătoare tinerei generații.

Iar pentru societatea românească ne dorim tineri bine pregătiți, care sunt dispuși și capabili să aibă meserii bune, meserii bănoase, și, în final, să obținem o societate care câștigă bine și care își permite să plătească și pensiile pentru cei în vârstă.

Însă trebuie să pornim de unde suntem acum, cu multe școli cu probleme, cu un sistem care nu a fost suficient de bine finanțat de multe decenii și cu elevi care, sigur, în ziua de astăzi, vor mai mult, vor o educație mai bună.

Ce se poate face – am reușit să cristalizăm câteva domenii unde putem să facem diferența cu acești bani europeni. Aș menționa câteva din aceste domenii.

Primul, digitalizarea – învățământul românesc trebuie să fie digitalizat. Asta, sigur, înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toții elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult. Înseamnă platforme digitale pentru învățământul on-line, fiindcă o să mai avem învățământ on-line. Înseamnă digitalizarea întregului sistem școlar. Trebuie să avem, odată și odată, toate datele la un loc. Trebuie să ne pregătim pentru învățământ on-line, însă învățăm din lecțiile pandemiei. Este nevoie de materiale pentru învățământul on-line, este nevoie de materiale auxiliare, este nevoie de pregătirea profesorilor și învățătorilor pentru învățământul on-line, fiindcă învățământul on-line nu este același ca învățământul față-în-față. Deci, digitalizarea este un capitol mare și greu și poate fi rezolvat cu acești bani europeni.

Capitolul dotare – nu s-au mai făcut dotări în școlile românești de foarte mulți ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri! Calculatoare, tablete am menționat deja, mobilier școlar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor școlilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci, un capitol foarte mare, care, din păcate, în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat.

Capitolul modernizare – cu toții ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulțumesc profund: școli care nu sunt autorizate, școli care nu au toate dotările necesare, școli care, pur și simplu, nu au ajuns în secolul XXI. Deci, modernizarea școlilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme: putem să dotăm școlile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalațiile sanitare, cu protecția împotriva incendiilor și putem să aducem școlile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor.

În secolul XXI, cu toții ne dorim să avem un mediu curat, cu toții ne dorim să întreprindem toate măsurile pe care putem să le întreprindem pentru a preveni încălzirea climei. Și se poate, se poate și la nivel de școală. Și aici nu vorbesc doar despre educația pentru un mediu sănătos, de educația pentru a ne implica în prevenirea schimbărilor climatice, mergem mult mai departe. Putem să construim, să avem școli verzi, școli unde elevii învață despre aceste lucruri, dar unde școala este o școală verde – unde se produce energia alternativă, unde se respectă circuitele materialelor și așa mai departe. Putem să dăm exemple care pe urmă vor fi generalizate.

Sunt doar câteva din zonele în care ne-am propus să folosim acești bani europeni pentru a schimba din temelii școala românească și pentru a merge spre ceea ce am numit România Educată.

În final, foarte scurt despre evoluția pandemiei şi despre vaccinare. Suntem, cum se spune, pe un platou. Asta înseamnă că numărul de persoane care sunt găsite nou îmbolnăvite într-o zi este aproximativ egal cu numărul de persoane care se fac bine, care scapă de boală.

În acelaşi timp, putem să observăm că la secțiile de Terapie Intensivă numărul de internați este în ușoară scădere, însă suntem departe de a putea spune că s-a terminat pandemia. În consecință, respectați restricţiile, purtați mască, distanțare, respectați toate măsurile care sunt în vigoare!

Guvernul a prelungit – chiar începând de astăzi este în vigoare o nouă stare de alertă pentru o lună de zile. Nu au fost introduse restricţii noi, dar, din cauza evoluției, nici nu s-a putut renunța la restricțiile în vigoare.

Avem, pe de altă parte, o campanie de vaccinare, care, aşa cum am spus de la început, merge din ce în ce mai departe, numărul de doze de vaccin crește de la o lună la alta, în acelaşi fel crește şi numărul centrelor în care se face vaccinare. Avem o șansă. Avem o șansă să terminăm cu această pandemie, dacă ne vaccinăm.

Vă invit pe toţi să mergeți, să vă vaccinați, atunci când vă vine rândul, fiindcă doar aşa vom putea să terminăm această pandemie.” a declarat Președintele României, Klaus Iohannis.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here