Klaus Iohannis: NATO este cea mai puternică alianţă militară din câte au existat pe pământ, dar acest lucru nu ne permite să lăsăm garda jos

0
96

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri la Tallinn, că NATO este cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată, însă asta nu înseamnă că aliaţii pot lăsa garda jos. „Trebuie să fim mai puternici, mai rezilienţi, mai rapizi, mai bine pregătiţi şi trebuie să avem grijă ca NATO să rămână, împreună cu Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, acolo unde este vârful de tehnologie. Trebuie să fim garanţii unei dezvoltări economice, democratice, tehnologice, care este extrem de performantă, dar şi deschisă pentru toţi cetăţenii noştri. În acest sens, este evident că trebuie să lucrăm la un nou concept strategic”, a adăugat şeful statului.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu în vizită de stat aici, la Tallinn. Doresc să vă mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru discuția deschisă și aprofundată pe care am avut-o.

Această vizită are loc într-un moment cu totul special pentru România și Estonia, care beneficiază de un parteneriat excelent: 2021 este anul celebrării centenarului relațiilor bilaterale și a celor 30 de ani de la reluarea acestora.

Dincolo de momentul simbolic, vizita reprezintă o continuare a dialogului constant și deschis pe care l-am avut permanent cu doamna Președinte.

În cadrul discuției de astăzi, am subliniat interesul deosebit pentru intensificarea schimburilor comerciale și sectoriale.

Am remarcat totodată că, după problemele generate de pandemie, relațiile noastre economice cunosc de la începutul acestui an un reviriment îmbucurător.

România și Estonia împărtășesc viziuni și interese comune la nivelul Uniunii Europene, ceea ce facilitează cooperarea strânsă dintre noi în raport cu agenda europeană curentă și cu prioritățile Uniunii în perspectivă.

După întâlnirea de astăzi, am convingerea că vom continua să susținem împreună importanța unei abordări unitare la nivelul Uniunii Europene, în deplină coerență cu principiile solidarității, coeziunii, valorilor fundamentale, inclusiv în dezbaterile demarate de puțin timp în cadrul Conferinței privind viitorul Uniunii.

Am discutat și despre importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene în promovarea consolidării rezilienței, atât în plan intern, cât și în plan global.

Am subliniat faptul că, mai ales în lumina învățămintelor rezultate din experiența crizei recente, este esențial să acționăm pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la orice noi potențiale provocări. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București va fi foarte util în acest sens și am invitat Estonia să participe la acesta.

În acest context, am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene.

Totodată, România și Estonia, ca state aflate pe Flancul Estic al NATO, înțeleg foarte bine importanța primordială a întăririi posturii aliate de descurajare și apărare de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În acest context, am discutat despre rezultatele Summitului NATO din 14 iunie, care a reprezentat un moment esențial pentru viitorul Alianței.

Am salutat, astfel, decizia de elaborare a unui nou Concept Strategic aliat, precum și deciziile luate la Summit privind consolidarea posturii politice și militare a NATO, inclusiv pe Flancul Estic. În acest context, am reafirmat și susținerea puternică a țărilor noastre pentru consolidarea relației transatlantice.

Am abordat în discuțiile noastre și subiectul cooperării în plan regional în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Am reiterat aprecierea pentru succesul Summitului virtual de la Tallinn de anul trecut, care a reprezentat un pas important în procesul de consolidare a Inițiativei, în linia deciziilor fundamentale ale Summitului pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa celor Trei Mări poate contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiune. De altfel, un obiectiv principal al României rămâne implementarea proiectelor strategice de interconectare Rail2Sea și Via Carpathia.

Ne-am exprimat, totodată, susținerea pentru succesul Summitului de la Sofia de luna viitoare.

În mod firesc, am abordat și evoluțiile din Vecinătatea Estică. Am discutat situația din Republica Moldova și am arătat susținerea României și a Estoniei pentru reluarea agendei ambițioase de reforme democratice, pro-europene, a acestui stat.

De asemenea, am discutat despre situația îngrijorătoare de securitate din jurul Ucrainei, precum și despre provocările tot mai serioase legate de Belarus.

Toate aceste teme sunt relevante și din perspectiva viitorului Consiliu European din 25 iunie, când vom reveni, cu o discuție mai strategică, asupra relației Uniunii Europene cu Rusia.

În același timp, am convenit să continuăm să ne coordonăm pentru o cât mai bună pregătire a viitorului Summit al Parteneriatului Estic, care trebuie să vizeze rezultate cât mai ambițioase, atât în ceea ce privește viziunea de ansamblu, cât și obiectivele concrete urmărite în comun cu Partenerii Estici.

Nu în ultimul rând, am exprimat apreciere pentru susținerea constantă a Estoniei pentru deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE.

Îi mulțumesc încă o dată doamnei Președinte Kaljulaid pentru primire și pentru discuțiile foarte bune.” a declarat Preşedintele Klaus Iohannis .

„Dați-mi voie să încep cu ce am spus luni, după Summitul NATO, atunci am spus-o la sfârșitul intervenției mele. Prin deciziile luate la Summitul NATO din 14 iunie, România și românii sunt mai bine protejați, securitatea României este mai bine garantată. Pentru statele noastre, pentru națiunile noastre amândouă, relația transatlantică puternică este vitală. Relația transatlantică nu este o relație de tip diplomatic doar, sau economic doar, relația transatlantică este chiar baza democrațiilor noastre, care se bazează pe valori. Și aș menționa, în acest context, ceva ce a spus Președintele Biden în cadrul alocuțiunii pe care a ținut-o la NATO: din păcate, în ziua de astăzi, în lume sunt mai puține democrații și mai multe autocrații. Este îngrijorător și este sarcina noastră, este obiectivul nostru, să păstrăm abordarea noastră democratică. Asta înseamnă să fim puternici. NATO este cea mai puternică alianță militară din câte au existat pe pământ, dar acest lucru nu ne permite să lăsăm garda jos. Trebuie să fim mai puternici, mai rezilienți, mai rapizi, mai bine pregătiți și trebuie să avem grijă ca NATO să rămână, împreună cu Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, acolo unde este vârful de tehnologie. Trebuie să fim garanții unei dezvoltări economice, democratice, tehnologice, care este extrem de performantă, dar și deschisă pentru toți cetățenii noștri. În acest sens, este evident că trebuie să lucrăm la un nou concept strategic. Cel vechi datează din 2010, de atunci lumea s-a schimbat și trebuie să schimbăm, să adaptăm și noi conceptul nostru strategic. Permanenta adaptare la o lume în rapidă schimbare este vitală. Fără asta nu vom putea performa așa cum ne dorim cu toții. Faptul că acest Summit a avut loc și a demonstrat că suntem uniți, că suntem solidari, este probabil vestea cea mai bună pe care au putut să o primească națiunile noastre și de aceea am spus: în această conjunctură, România, dar și Estonia și toți aliații sunt mai bine poziționați și mai bine protejați.” a continuat Seful Statului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here