Participarea premierului Ludovic Orban la evenimentul prilejuit de inaugurarea tronsonului de conductă Craiova-Segarcea, aferent etapei I din conducta de transport Craiova-Segarcea-Calafat

0
8

Premierul Ludovic Orban s-a aflat astazi in judetul Dolj, impreuna cu ministrul Apararii Nationale, Nicolae Ciuca, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, Virgil Popescu si ministrul Tineretului si Sportului, Ionut Stroe.

La finalul vizitei, a evaluat lucrarile la conducta de transport gaze naturale Craiova – Segarcea-Bailesti-Calafat, tronsonul Craiova – Segarcea.

Declaraţii la inaugurarea primei etape a tronsonului de conductă Craiova – Segarcea – Calafat

Ion Sterian, director general Transgaz: Bună ziua domnule prim-ministru, bună ziua domnilor miniștri, bună ziua colegilor din Transgaz, bună ziua parlamentarilor şi oficialităţilor prezente din județul Dolj, bună ziua presei prezente.
Astăzi ne aflăm aici, la Cârcea, unde suntem la gara de godevilare de pe investiţia Transgaz pentru racordarea localităţilor la gaze, prima etapă, de la Craiova la Segarcea – aveţi toate datele tehnice prezentate acolo – investiţie de 33,74 de milioane de lei; lucrările sunt aproape finalizate toate, pe un tronson de 36 de km deja suntem în probe de presiune. Până la sfârşitul lunii august, lucrările vor fi executate şi după aceea, timp de 10-15 zile, maxim 15 septembrie, sunt probele tehnologice şi umplerea conductei cu gaze, practice, presurizarea conductei.

La această investiţie am avut sprijinul total al guvernului, al domnului primului- ministru, al oficialităţilor parlamentare, parlamentari de Dolj care au sprijinit proiectul de la un capăt la altul, şi ţin să le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi dedicaţi, pentru ca şi Doljul, ca şi Segarcea şi, mai departe, etapa a doua, Băileşti – Calafat, alt tronson din acest proiect, în lungime de 84 de kilometri, care va racorda Calafatul şi Băileştiul, ca oraşele mari, şi încă toate celelalte UAT-uri pe care le aveţi în prezentarea transmisă dumneavoastră, presei, în primul rând.

De la Malu Mare – ţin să anunţ – suntem în fază de studiu de fezabilitate, care se va finaliza curând, şi trecem la faza de proiectare, să racordăm, să construim o nouă conductră şi să racordăm Bechetul, Dăbuleniul şi după aceea partea cealaltă din judeţul Olt, cu Corabia. Practic, această zonă foarte secetoasă a României, cu nisipuri, cu deşertificare, va avea gazele la dispoziţie, care să dezvolte resursele locale – aici sunteţi renumiţi prin multe branduri la nivel naţional şi internaţional. Domnul prim-ministru, în această vizită, este însoţit de domnul ministru al economiei şi energiei, Virgil Popescu, domnul ministru al apărării, Nicolae Ciucă, de parlamentari de județul Dolj și nu numai, şi de delegaţia pe care domnia sa o va prezenta în alocuţiunea pe care o va avea.

Domnule prim-ministru, această primă etapă în care, începând cu 15 septembrie, va fi presurizat acest tronson de conductă, va crea premisele dezoltării durabile, îmbunătăţirea nivelului de trai a populaţiei, pentru că vedem toţi ce se întâmplă cu încălzitul, cu lemnele, cu cărbunii, cu poluarea şi cu schimbările climaterice, inclusiv astăzi, unde suntem toţi prezenţi aici, vedem ce temperaturi sunt şi cât de greu ne este la toţi. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul!

Ludovic Orban: Mulțumesc domnule director general. Am ținut să fiu prezent aici, la aproape finalizarea acestui proiect – am înțeles că, practic, mai e un foraj de finalizat, în rest, lucrurile sunt gata – pentru a arăta că guvernul pe care îl conduc acordă prioritate absolută investițiilor, investițiilor în infrastructura de transporturi, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, infrastructura de comunicații, ca suport al dezvoltării economice a României.

Mă voi referi la investițiile pe care, împreună cu conducerea Transgaz, le-am gândit pe următorii patru ani și pe care le-am inclus, ca și angajament, în planul de relansare economică și investiții, pe care l-am prezentat pe data de 1 iulie.
În următorii patru ani, investițiile se vor cifra în dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale din România, sistemul național de transport al gazelor naturale și toate celelalte categorii de investiții – investițiile vor fi de peste 11 miliarde. Sunt investiții extrem de importante, unele care au fost finalizate, cum este o investiție de suflet a României și anume gazoductul Ungheni – Chișinău, care a fost finalizat și pentru care îl felicit pe domnul director general Sterian şi, în același timp, atrag atenția autorităților vremelnice din Republica Moldova să nu încerce să politizeze acest subiect. Este o investiție făcută de statul roman, prin intermediul unei companii a statului român, o investiție care a fost finanțată de noi și care urmărește să ofere locuitorilor Basarabiei o sursă alternativă de alimentare cu gaz natural.

De asemenea, în cursul acestui an, pe lângă acest prim tronson al conductei de transportat a gazului natural Craiova – Segarcea, în cursul acestui an vor fi finalizate investițiile pe un proiect de investiții extrem de important pentru România şi anume gazoductul BRUA, care trebuie să facă legătura între Baumgarten, din Austria, și conducta TAP, parcă…
Ion Sterian: TAP, Trans Adriatic Pipeline, coridorul sudic, gazele din Marea …
Ludovic Orban: Trans Adriatic Pipeline, coridorul sudic, care este aprovizionat de gaze din Azerbaidjan.
Ion Sterian: Şi cu terminale /…/
Ludovic Orban: Deci acest obiectiv de investiții este un obiectiv extrem de important. De asemenea, în cursul acestui an urmează să fie finalizată licitația pentru realizarea gazoductului între Podișor și Tuzla. Obiectivul acestui gazoduct, a acestei conducte care reprezintă o investiție extrem de importantă, este de a asigura conectarea la BRUA, și la rețeaua de transport națională și evident la sistemul European de transport al gazelor naturale, a gazului natural care urmează să fie extras offshore din zăcămintele de la Marea Neagră. De asemenea, această investiție este o investiție strategică, o investiție care să permită punerea în valoare a acestor resurse extrem de importante de gaz natural, de care România beneficiază. Sigur că avem ca obiectiv, în următorii patru ani de zile, se extindem rețelele magistrale cât mai mult, astfel încât să permitem conectarea la rețelele de gaz natural a cât mai multor localități.

Deocamdată, acest tronson de gazoduct permite conectarea la reţea a şase unităţi administrativ-teritoriale: Cârcea, Malu Mare, Ghindeni, Teasc, Calopăr și Segarcea.
A doua parte a investiţiei, în care am convenit împreună cu domnul director general că trebuie să fie finalizate cel târziu la 31 decembrie 2022, la ora actuală este în fază de proiectare, va urmări conectarea unui număr mult mai mare de localităţi la reţeaua de gaz şi, în acest sens, aş vrea să anunţ că săptămâna viitoare, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind programul de extindere a reţelelor de distribuţie de gaz, în urma ordonanţei adoptate de Guvernul României, în cursul săptămânii viitoare va fi lansat apelul de proiecte pentru programul de un miliard de euro, pregătit de Guvernul României pentru înfiinţare de distribuţii în localităţi în care nu există distribuţii de gaz natural.

Citeste si ...  Wizz Air redeschide bazele de la Craiova, Sibiu, Timisoara

Apelul de proiecte va fi finanţat în primă fază cu o sumă de 234 de milioane de euro, am crescut cu 34 de milioane de euro alocarea iniţială de 200 de milioane de euro. Apelul de proiecte lansat săptămăna viitoare permite localităţilor care au documentaţii tehnico-economice aprobate de autorităţile locale, să depună astfel de proiecte şi să poată să obţină finanţare pentru înfiinţarea distribuţiilor de gaz natural.

Ştiţi că demult partidul pe care-l conduc, Partidul Naţional Liberal, este preocupat de tema valorificării resurselor de gaz natural şi mai ales de o temă importantă – gazul românesc să ajungă în casele românilor. Degeaba avem resurse de gaz, dacă gazul nu ajunge în casele românilor şi mai ales dacă n-ajunge în localităţi. Se ştie foarte clar că pentru dezvoltarea unei comunităţi sunt absolut necesare investiţiile. Investiţiile vin acolo unde există reţele de distribuţie, nu numai de apă, canal, electricitate, dar şi de acces la gaz natural. Practic, acest program de înfiinţare a distribuţiilor de gaz la nivel naţional, un program de minim un miliard de euro, pe care îl vom derula în următorii ani, care este coordonat cu programul de extindere a conductelor magistrale de gaz, astfel încât să permitem cât mai multor localităţi să poată să aibă acces la conductele magistrale, „să se înţepe în ţeavă”, cum zice lumea, este un program extrem de important, pentru că va îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii pentru sute de mii, dacă nu milioane de români şi, de asemenea, va face ca multe localităţi din România să devină atractive pentru investiţii, iar acolo unde se fac investiţii se creează locuri de muncă, nivelul de viaţă creşte şi dăm o şansă la dezvoltare la sute şi sute de localităţi. Este un program pe care-l tratăm cu toată seriozitatea, atât programul care este derulat de Transgaz, cât şi acest program finanţat din fonduri europene pentru înfiinţarea de distribuţii, pentru că noi credem cu adevărat că dezvoltarea întotdeauna trebuie să aibă la bază investiţii, investiţii care să fie făcute de autorităţi, investiţii inteligente care să creeze posibilitatea de valorificare a oportunităţilor de dezvoltare pe care o are fiecare comunitate locală. Întrebări dacă aveţi?

Reporter: Domnule premier, vorbeaţi acum, puţin mai devreme, despre susţinerea economiei prin aceste programe, însă astăzi, vineri, se anunţa că Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul al doilea cu 12,3%. De aceasta, vreau să vă întreb, ce şanse mai sunt ca economia să-şi revină, cel puţin în următoarea perioadă, aşa cum spunea ministrul finanţelor?
Ludovic Orban: Economia este pe trend de revenire. Datele care sunt prezentate de INS sunt date care vizează trimestrul doi al acestui an, trimestru în care impactul epidemiei, impactul negativ al epidemiei asupra economiei a fost maxim nu numai în România, ci a fost maxim în toate ţările care au fost afectate de pandemie. Toată lumea se aştepta la o scădere economică. Vă readuc aminte că pe primul trimestru, România a fost pe locul doi ca și creștere economică. Şi acuma scăderea care este prezentată de INS este o scădere sub prognozele pesimiste care au fost făcute și, de asemenea, este sub scăderile economice pe care le-au înregistrat alte state europene. Şi, de altfel, tendința de revenire a economiei românești se simte încă din luna iunie a trimestrului doi și această tendință de revenire economică a continuat și în luna iulie. Ca atare, obiectivul nostru fundamental e acela de a reduce la maxim posibil contracția economică în cursul acestui an, prin stimularea relansării economice în toate domeniile. Dacă vă uitați la datele pe luna iunie, veţi constata că suntem pe locul trei în Uniunea Europeană ca și creștere a producției industriale. De asemenea, dacă vă uitați la investiții, veți vedea că România, în anul 2020, deși, vă repet, în trimestrul 2 a fost trimestrul în care am fost cei mai afectați de criza economică, în prima jumătate a anului, Guvernul a făcut cele mai mari investiții din ultimii 10 ani, investiţii de 20 de miliarde. Toate aceste eforturi pe care le-m făcut vor da roade și vor permite o revenire a economiei și, ulterior, o relansare economică foarte puternică.

Reporter: Legat de rectificarea bugetară, dacă reveniţi la acest subiect, aş vrea să vă întreb de ce nu aţi cuprins în această rectificare şi banii pentru fermieri, bani destinaţi despăgubirii pentru pierderile din cauza secetei, pentru că ei spuneau că aşteaptă aceşti bani foarte rapid.
Ludovic Orban: Deci vom asigura banii necesari din bugetul Ministerului Agriculturii pentru a plăti despăgubirile pe care le-am anunțat pentru fermierii ale căror suprafețe au fost afectate de secetă.

Reporter: Dar nu sunt cuprinși în această rectificare /…/
Ludovic Orban: Bugetul Ministerului Agriculturii… Nu. Bugetul Ministerului Agriculturii e un buget care are mai multe categorii de cheltuieli. Deci nu trebuie văzut că … nu trebuie să existe o corespondență între suma care urmează a fi plătită pentru despăgubirile către fermieri și creșterea bugetului Ministerului Agriculturii. Sigur că voi mai analiza o dată. Rectificarea bugetară este obiectul unei dezbateri în guvern, nu este … Ăsta este un proiect care este public în momentul de față în transparență, dar decizia finală o vom lua în cursul acestei seri.

Reporter: Şi legat de situaţia economică, dacă ne puteţi spune de ce amânaţi până la 1 septembrie anul viitor majorarea salariilor profesorilor. Care este motivul pentru care amânaţi aceste /…/
Ludovic Orban: Dintr-un motiv foarte simplu: uitați-vă la datele prezentate de INS și la prognoza privitoare la creșterea economică, care e o prognoză în care noi estimăm o contracție economică, o scădere economică de 3,8%. Când îţi scad veniturile e ca într-o familie: dacă îţi scad veniturile și abia mai ai bani de mâncare, de plata chiriei, nu te duci să îți bei banii la cârciumă sau să îți cumperi …

Reporter: Dar banii pentru majorări nu erau prevăzuţi în bugetul din acest an? Că doamna ministru aşa a anunţat.
Ludovic Orban: Au fost prevăzuți, cum să nu? Numai că între timp avem o serie de alte categorii de cheltuieli, care au fost absolut necesare. Vă readuc aminte că față de bugetul inițial în domeniul sănătății, a fost necesară o creștere extrem de mare a bugetului sănătății, de aproximativ 9 miliarde de lei. Deci bugetul sănătății a fost crescut cu 9 miliarde, pentru a face față provocărilor generate de epidemie. De asemenea, în alte domenii, cum e domeniul măsurilor active pentru susținerea angajaților și companiilor, în toată această perioadă, Guvernul a apărat locurile de muncă ale românilor, s-a luptat să salveze cât mai multe locuri şi să creeze cât mai multe locuri de muncă pentru români. Din cauza asta, am avut măsuri active precum șomajul tehnic, măsurile active de 41,5% plata unui procent de 41,5% pentru fiecare angajat care a fost în șomaj tehnic şi care a revenit în activitate. De asemenea, măsura activă de plată a 50% din salariul brut, nu mai mult de 2.500 de lei, pentru orice persoană angajată din categoria NEET`s sau din categoria celor aflați aproape de pensii și, de asemenea, pentru prima oară a fost introdusă o măsură activă pentru a încuraja angajarea românilor care și-au pierdut locul de muncă în țările în care lucrau și care au revenit în România și sunt în căutarea unui loc de muncă, în care am hotărât să plătim pentru o perioadă de trei luni 50% din salariul brut în cazul românilor din diaspora în căutarea unui loc de muncă, care sunt angajați. Şi aici am avut creștere de cheltuieli absolut necesare pentru că a trebuit să apărăm locurile de muncă ale românilor. În ceea ce priveşte autorităţile locale, bugetele locale au fost grav afectate. În toate întâlnirile pe care le-am avut reprezentanții administrațiilor locale am primit această informație, că fac foarte greu față cheltuielilor și că au mari probleme cu câteva categorii de cheltuieli. Prima categorie de cheltuieli este cea legată de persoanele cu dizabilități și de asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități. Nu putem lăsa localitățile să nu mai plătească îndemnizațiile persoanelor cu dizabilități și salariile asistenților personali. Din acest motiv, am alocat o sumă suplimentară care va fi transferată către bugetele locale, pentru a putea asigura resursele financiare încât să fie plătite aceste îndemnizații pentru oameni extrem de afectați, oameni vulnerabili, oameni aflați în nevoie. De asemenea, autoritățile locale au mari probleme cu cheltuielile de funcționare și, mai ales, cu asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțarea proiectelor care sunt pe fonduri europene. Dacă nu îi ajutăm să cofinanțeze aceste proiecte pe fonduri europene, riscăm să pierdem fondurile europene respective. Mai bine le dăm un mic ajutor, astfel încât să poată să absoarbă integral aceste fonduri europene, pentru că toate aceste proiecte sunt în beneficiul comunităților locale. Nu în ultimul rând, a trebuit să facem față unor cheltuieli suplimentare în domeniul economiei. Gândiți-vă că una dintre măsurile pe care le-am adoptat, și anume disponibilizarea unui miliard de euro, care să fie alocat ca granturi de investiții sau capital de lucru pentru domeniile afectate, are nevoie de o cofinanțare care trebuia asigurată în bugetul Ministerului Economiei. Dacă nu asigurăm cofinanțarea, nu putem să lansăm programul și foarte multe IMM-uri riscă să nu beneficieze de acest program. Practic, în toată gândirea asupra bugetului noi am încercat să asigurăm resursele financiare pentru toate categoriile de cheltuieli care sunt absolut necesare pentru a face față situației economice și, mai ales, pentru a sprijini economia, angajații și persoanele care riscă să sufere din cauza crizei economice.

Citeste si ...  Nicolae Ciuca, ministrul Apararii si Ionut Stroe, ministrul Tineretului si Sportului au facut scurte declaratii de presa la depunerea listelor PNL Dolj pentru Alegerile Parlamentare

Reporter: Domnule premier, dacă aţi fi acum la începutul pandemiei, ce aţi schimba la măsurile care s-au luat?
Ludovic Orban: Toate măsurile pe care le-am luat au fost măsuri bine fundamentate, măsuri care au avut la bază o evaluare făcută de specialiști pe baze științifice, măsuri care au avut efecte extrem de benefice. Readuc aminte că în România, între 26 februarie și 1 iulie, au intrat peste 1,7 milioane de români, dintre care aproximativ 1.400.000 de români au venit din țări care erau, să zicem, pe roșu din punct de vedere epidemiologic. Și, cu toate astea, numărul cazurilor a fost limitat. Măsurile de relaxare pe care le am luat le-am luat le-am luat gradual, în funcție de evaluări extrem de serioase ale riscului epidemiologic, pe care, de altfel, le puteți vedea și în analizele făcute de specialiștii de la nivel mondial, fie la nivelul OMS, fie la nivelul Statelor Unite ale Americii, fie la nivelul Comisiei Europene. Veți vedea că măsurile pe care le-am luat le-am luat gradual, în funcție de riscul epidemiologic, și le-am luat în etape, din 15 în 15 zile, pentru a vedea efectele. Nu am putut anticipa că vom fi sabotaţi de alte instituţii ale statului şi de alți lideri ai altor formațiuni politice, care nu au ținut cont de imperativul acestei perioade, și anume apărarea sănătății și vieții oamenilor, care au fost un exemplu negativ, care au îndemnat oamenii să nu respecte regulile și care, în mare parte, sunt responsabili pentru creșterea numărului de cazuri. Imediat ce am avut la dispoziție lege și pârghiile pentru a putea dispune măsurile de protecție, am dispus cu celeritate toate măsurile și veți observa că, în timp, acest lucru se va vedea în evoluția epidemiei.

Reporter: PSD va depune totuşi o moţiune de cenzură. Spuneţi-ne dacă aveţi emoţii în acest sens şi pe ce partide vă bazaţi pentru a respinge moţiunea.
Ludovic Orban: Am să vă dau răspuns la această întrebare după ce vor depune moțiunea de cenzură. Deocamdată, cel mai important pentru noi este să facem o rectificare economică, care să fie benefică pentru România, care să susțină economia românească, să susțină efortul de relansare economică și, în același timp, să asigure tuturor românilor, indiferent că sunt acționari la firme, că sunt angajați la firme private, că sunt părinți și bunici, pensionari, indiferent că sunt copii, indiferent că sunt angajați în sectorul public, să asigurăm resursele pentru a putea cel puțin să le mențină în standardul de viață. Şi tot dacă vorbim de creşteri, veţi vedea că, în plină criză, în luna iulie salariul mediu a crescut, tot conform datelor INS.

Reporter: Legat de terase, până când veţi prelungi această măsură cu limitarea programului? Și dacă veţi adăuga şi alte judeţe.
Ludovic Orban: Vom urmări. Ştiţi foarte bine că, în fiecare lună, avem o reuniune a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, facem o evaluare a situației epidemiologice pe fiecare județ și vom face luni o analiză. Dacă va fi necesar, dacă vor fi anumite județe care trec de pragul critic, vom dispune aceste măsuri şi pentru acele județe. Dacă în alte județe s-a redus numărul din infectări din ultimele 14 zile, modalitatea de evaluare a nivelului de răspândire a epidemiei, ele vor ieşi dintre județele în care se aplică aceste măsuri restrictive. Oricum, am luat decizia şi, astăzi, am mai crescut… Am avut o solicitare de la de pe litoral, foarte multe companii ne-au explicat că e bine să prelungim măcar cu o oră programul și am ţinut cont de solicitarea lor. De asemenea, din București am avut solicitări de la foarte mulți întreprinzători și vom decide, astăzi, prelungirea programului până la ora 24:00, ultima comandă să se facă la ora 23:00.

Citeste si ...  Premierul Ludovic Orban, despre cresterea cazurilor de coronavirus: Nu e valul 2. Lideri politici iresponsabili au indemnat oamenii sa nu respecte regulile

Reporter: Domnule premier, am două întrebări. Recent, ați avut o întâlnire cu ambasadorul Israelului, domnul David Saranga. Voiam să vă întreb dacă ați discutat și despre Memorandumul  /…/ și cu Romaero /…/. A doua întrebare: aș vrea să vă întreb de Autostrada Craiova-Lugoj.
Ludovic Orban: Este printre obiectivele noastre. Dar nu uitați că noi acționăm în cadrul unui master plan care a fost comunicat Comisiei Europene, și a fost o condiție ex-ante, cum se numește, obligatorie, pe care trebuia s-o îndeplinim, ca să putem să accesăm fondurile europene. Ea va intra în toate procedurile, pentru a ajunge la faza de execuție conform programei.

Reporter: Craiova-Pitești este strând legată de Pitești-Sibiu /…/.
Ludovic Orban: Deci, avem semnat contractul pe tronsonul 1 Sibiu-Boița, avem semnat contractul pe tronsonul 5, s-a finalizat procedura pe tronsonul 4, de asemenea, va fi lansată probabil în cursul săptămânii viitoare procedura pe tronsonul 3. Singurul tronson pe care mai avem probleme de pe Sibiu-Pitești este tronsonul 2, unde, din păcate, de șapte ani, înainte de a veni noi la guvernare, nu s-au făcut procedurile pentru obținerea acordului de mediu, pentru că nu s-au făcut toate documentele necesare spre a putea obține avizul din partea Direcției de mediu, astfel încât să intre în execuție. Noi ne-am făcut temele, toate sunt depuse la Comisie, imediat ce vom obține acordul specialiștilor care colaborează cu noi și cu Comisia Europeană, vom pregăti documentația de licitație și pentru transonul 2. În ceea ce privește, repet, tronsonul Calafat-Lugoj, că despre el vorbiți, cred că vom devansa un pic termenele de realizare în raport cu master planul care a fost aprobat la Comisia Europeană. Dar acest lucru, în mod evident, va presupune o negociere cu Comisia Europeană.

Reporter: Despre Memorandumul semnat /…/, a început producția de drone /…/?
Ludovic Orban: Când vom avea informaţii le vom face publice. Dar a fost o discuție extrem de utilă, extrem de importantă, legată în special de cooperarea economică, de creșterea volumului de schimburi comerciale, de întărirea relațiilor economice, de utilizare expertizei companiilor israeliene în mai multe domenii, deci despre colaborarea cu companii românești. De asemenea, a avut și o dimensiune politică, pentru că urmează să stabilim, în funcție de evoluțiile politice din ambele ţări, o dată a unei vizite oficiale pe care o voi face în Israel.

Reporter: La un moment dat se discuta despre proiectul BRUA şi dumneavoastră aţi relansat ideea /…/
Ludovic Orban: Nu, nu, nu. A fost o greșeală. Proiectul BRUA a fost pentru a crea o resursă, accesul la o resursă suplimentară de gaz natural în raport cu gazul rusesc, care este obținut din zăcămintele care sunt deţinute de Azerbaidjan.

Reporter: Domnule premier, la ce număr de cazuri pe zi credeţi că ar trebui amânate alegerile?
Ludovic Orban: Eu cred că cel mai important lucru este ca toți actorii implicați în campania electorală să respecte regulile de protejare a sănătății. Dacă toată lumea poartă mască, dacă se păstrează distanța fizică, dacă oamenii se dezinfectează, activiștii, în special, și candidații în interacțiunea cu cetățenii, dacă ziua votului este bine organizată, astfel încât să se evite aglomerările și, mai ales, posibilitatea de… Noi deja am și pregătit un proiect de set de măsuri pe care le vom prezenta și celorlalţi lideri politici spre consultare, pe care urmează să le adoptăm probabil spre finalul săptămânii viitoare, astfel încât, înainte de debutul campaniei electorale, toate aceste reguli să fie cunoscute.

Reporter: Deci nu contează numărul de cazuri la care vom ajunge…
Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să reducem numărul de cazuri noi zilnic. Obiectivul nostru este să determinăm cât mai mulți români să respecte regulile. Obiectivul nostru este acela de a comunica cu românii și de a le explica riscul pe care îl prezintă acest virus și de a-i convinge să fie prudenți, să respecte niște reguli minime. În condițiile în care – cum de altfel se și vede, să știți, de două săptămâni – este vizibil faptul că un număr din ce în ce mai mare de români respectă regulile și eu sunt optimist și consider că într-un interval de timp rezonabil putem asista la o scădere a numărului de infectări.

Reporter: Spuneaţi la un moment dat că la 1.500 vă gândiţi să amânaţi. De aceea suntem foarte aproape…
Ludovic Orban: N-am spus-o chiar aşa. Mi s-a pus această întrebare de zeci de ori, stimată doamnă. Nu am dat un răspuns pentru că nu există un număr de cazuri… Aici este vorba, mai degrabă, de o evoluție, nu de un număr de cazuri. Dacă ai un număr de cazuri, cum sunt astăzi, de exemplu, că avem 1.415, cred că sunt, de cazuri, e oarecum, să spun, pe un nivel de platou. Noi am reușit să stopăm creșterea, pentru că tendința de răspândire a virusului este o tendință de răspândire nu în progresie aritmetică, ci în progresie geometrică. Ori noi am reuşit să stopăm creșterea imediat ce am avut la dispoziție pârghiile legale, după adoptarea legii de către parlament și sunt convins, dar lucrul acesta nu putem să îl facem decât cu concursul românilor și cu implicarea tuturor. Sunt convins că avem capacitatea de a depăși cu bine această perioadă și de a reveni cât mai repede la o viață normală.

Reporter: Legat de terase…
Ludovic Orban: Ultima întrebare, dacă îmi permiteți.
Reporter: …vă rog să îmi spuneţi pentru cât timp veţi prelungi, 14 zile sau o lună?
Ludovic Orban: Ce să prelungim?
Reporter: Măsura pentru terase, programul.
Ludovic Orban: 14 zile, starea de alertă pentru 30 de zile. Măsura, exact cum aţi văzut, din 14 zile în 14 zile. Mulţumim!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here