Premierul Nicolae Ciucă: Începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia, un moment istoric.

0
81

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, marţi, că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual.

„Participăm, așa cum a spus și CEO-ul acestui proiect, la un eveniment istoric. Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producției de gaze în cadrul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia.
Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, așa cum s-a specificat, în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta, primele cantități de gaze naturale au fost introduse în piața autohtonă.
România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securității energetice, într-un moment de cotitură și în contextul în care Europa și piețele mondiale iau măsuri rapide pentru a-și aproviziona cetățenii și economiile cu energie.

Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an, înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina.
Felicit compania Black Sea Oil&Gas pentru acest proiect de succes, un adevărat deschizător de drumuri pentru viitoarele investiții în platoul continental al Mării Negre, care aparține României.
Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde, prin utilizarea infrastructurii deja existente, se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 și viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic.

Susținerea investițiilor în energie, abordarea pro-business și stabilitatea vor repoziționa România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune.
Practic, acționăm coordonat pe mai multe planuri.
Noua lege off-shore vine să deblocheze investiții vitale, ce valorifică, de exemplu, gazele naturale din Marea Neagră și zăcământul valoros de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ descoperit în ultimii 30 de ani, în România.

Stabilitatea legislativă este completată de susținerea adecvată de către Guvern a proiectelor strategice de infrastructură de gaze naturale.
Proiectele majore de investiții derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, precum și colaborarea cu celelalte instituții sunt contribuții esențiale la securitatea energetică și la tranziția către neutralitatea emisiilor de carbon.
Companiile energetice Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica sunt pioni importanți ai acțiunilor noastre integrate de creștere a capacității energetice a României.
Preluarea de către Romgaz a participației în perimetrul Neptun Deep, între cele mai mari achiziții făcute de statul român, este expresia angajamentului nostru de a valorifica gazele naturale din Marea Neagră, în beneficiul românilor și a economiei românești.

De asemenea, la nivel guvernamental, susținem proiectele Nuclearelectrica.
Vestea bună primită recent de România de la președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanțarea etapei preliminare a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România, este o etapă esențială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc.
Operarea acestui nou tip de tehnologie și punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung țării noastre energie curată, ieftină și stabilă.
Producerea energiei verzi, așa cum a menționat și CEO-ul companiei, reprezintă viitorul și mă bucur foarte mult că există această viziune pentru dezvoltarea de noi proiecte în țara noastră.
România și-a asumat tranziția către energia regenerabilă și îndeplinirea țintelor de decarbonizare. Este efort de transformare ce presupune crearea unui sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare pentru viitor.

Guvernul României a inițiat strategii economice calibrate pe noile nevoi actuale ale pieței. Am alocat fonduri pentru stimularea investițiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile și mecanismele financiare disponibile, precum Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare.
Lucrurile se desfășoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investițiilor pentru instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană și solară.

Ministerul Energiei face progrese în ceea ce privește sprijinirea investițiilor destinate creşterii eficienţei energetice a industriei, o schemă de ajutor de stat finanțată, de asemenea, prin PNRR.
Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile și schemele de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor în lanțul industrial de producție, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice. Aceste investiții se vor ridica la peste 2 miliarde de euro.
O altă schemă de finanțare care va spori siguranța energetică a țării și va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă și modernizarea rețelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investițiilor finanțate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanțare din partea statului român.

Primele proiecte finanțate prin acest mecanism au primit deja fonduri – cele ale Complexului Energetic Oltenia și Transelectrica.
Sunt acțiuni concrete, parte a unui plan integrat, corelat politicilor europene și adaptat pieței internaționale.
Doamnelor și domnilor,
Prin strategiile naționale și mecanismele financiare promovate, Guvernul este puternic angajat în atingerea obiectivului ambițios de a transforma România, din țară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune.
Cetățenii și mediul economic așteaptă de la noi energie electrică și gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate și să nu-și facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulți români să aibă acces la energie.

Sunt așteptări firești, iar soluțiilor noastre și proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective și de asemenea, obținerea rezultatelor pe care ni le-am asumat.
Felicit compania Black Sea Oil&Gas pentru colaborarea excelentă pe care o avem și pentru integrarea în industria energetică românească și în mediul de afaceri românesc!
Vă asigur pe dumneavoastră și pe toți investitorii de întreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea proiectelor care transformă România într-un stat independent din punct de vedere energetic.

Vă mulțumesc și vreau să vă mulțumesc pentru tot ceea ce au însemnat acești 12 ani. Ați subliniat două calități necesare pe care trebuie să le însușim cu toții: perseverență și tenacitate. Vă mulțumesc pentru perseverență, pentru tenacitate și pentru faptul că tema discursului dvs. a fost moștenirea ce ne rămâne nouă, este o moștenire pe care o vom lăsa tinerilor, generației care așteaptă de la noi să poată să dobândească ceva pe cărei fundație să poată să construiască în viitor.”, a transmis Premierul Nicolae Ciucă.

Declarațiile prim-ministrului Nicola Ciucă după participarea la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil & Gas

Nicolae Ciucă: Doresc încă o dată să felicit compania Black Sea Oil & Gas pentru îndeplinirea acestui obiectiv şi pentru modul în care au reuşit să ducă la capăt un proiect atât de important pentru România. A fost o perioadă de timp destul de mare şi așteptarea pe măsură, astfel încât să putem să ne bucurăm astăzi de îndeplinirea acestui obiectiv. Doresc să subliniez că, din tot ceea ce am putut să văd aici, la faţa locului, şi din discuțiile avute, este limpede că este doar un prim pas, un proiect de etapă, care necesită de la sine dezvoltarea în conformitate cu oportunitățile pe care le oferă atât regiunea Dobrogei, cât şi Marea Neagră.

În discursul domnului Bracam am putut să constatăm că există viziune şi, de asemenea, atunci când există viziune, probabil că au şi un draft al planificării pentru ceea ce urmează să se realizeze de aici înainte. Cert este că, dincolo de această viziune, este nevoie ca la nivelul Ministerului Energiei, al companiilor de profil şi al investitorilor să se realizeze această coordonare şi aliniere de capabilităţi, astfel încât să putem să depăşim acest prag de 10%, pe care l-am realizat prin punerea în funcţiune a acestei capabilităţi, şi să continuăm, într-adevăr, ca dincolo de vorbe şi proiecte, să putem să avem obiective înfăptuite, realizate, care nu ţin doar de domeniul extracţiei gazului, ci ţin de tot ceea ce înseamnă îmbunătăţirea şi consolidarea capacităţii de transport, atât pentru gaze, cât şi pentru energie, şi, de asemenea, interconectarea cu celelalte ţări, astfel încât să devenim un furnizor de securitate energetică regională. Îi felicit pentru tot ceea ce au realizat. Am putut sa vedem tehnologie de ultima generatie. Sunt convins că, prin potențialul și voința celor care s-au implicat în acest proiect, pot să inspire şi să continue dezvoltarea unor proiecte similare în ţara noastră. Vă mulţumesc!

Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aş avea aceeaşi întrebare, atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru domnul ministru. Ultimele date arată că depozitele de gaz ale ţării se află la 40% în prezent. Suntem aproape în luna iulie, a şaptea lună din an; le garantaţi românilor că până la iarnă vom avea suficient gaz şi că preţul acestuia nu va fi exagerat de mare?

Nicolae Ciucă: Ştiţi foarte bine că există o decizie la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară membră trebuie să intre în iarnă cu 80% din capacitatea de depozitare. În momentul de față, într-adevăr, suntem puțin peste 40%, 41%. Angajamentul nostru, față de noi, în primul rând, și față de Uniunea Europeană, este ca, până la 1 august, să avem în depozite 46%, până la 1 septembrie – 57%, până la 1 octombrie – 66% și, până la 1 noiembrie, 80%, dacă nu mă înșel, domnule ministru. Aceasta este ce am reținut din datele pe care le-am primit. Ca atare, în următoarea lună, avem toate premisele să putem să ducem în depozitele de gaz încă 5%. Prin sporirea producției, în momentul de față, așa cum am văzut pe tabloul de comandă, prin această stație, se introduc în rețea peste 3 milioane de metri cubi de gaz.

Reporter: Şi sunt suficienți cei 80% pentru a trece cu bine peste iarnă?

Nicolae Ciucă: Este minimum necesar pentru a avea asigurată cantitatea de gaz necesară pentru a trece prin iarnă. Sigur, se fac demersuri, așa cum am discutat, sunt în discuții elementele de contract cu Azerbaidjanul, se discută cu partea americană pentru gaz lichefiat și, de asemenea, pentru că nu depindem doar de partea de origine și partea de primire, respectiv la noi în țară, discutăm și de zonele de tranzit și trebuie să facem în așa fel încât să primim acceptul de la ţările de tranzit, respectiv, Turcia, Bulgaria și Grecia. Ştiţi foarte bine că am depins și de interconectorului dintre Grecia și Bulgaria; am înțeles că este finalizat și putem să discutăm mai facil această posibilitate de aducerea gazului în țară.

Reporter: Vă mulțumesc.

Nicolae Ciucă: Vă mulţumesc, de asemenea. Domnul ministru vrea să adauge ceva.

Virgil Popescu: Aş vrea să adaug ceva. Faţă de anul trecut, suntem cu 200 de milioane de metri cubi mai mult în depozite. Haideţi să nu ne uităm la alte țări, să ne uităm la anii precedenți, pentru că noi avem un grafic de umplere, bine stabilit de dinamica consumului intern, şi vă asigur că vom ne vom ține de el. Iar când am luat aceasta în calcul acești 80%, nu am luat în calcul exploatarea de la Black Sea Oil&Gas. Deci, vă asigur că vom avea gaze în depozite cel puțin la nivelul anului trecut, când am avut 80% și am rămas cu 700 de milioane de metri cubi în stoc.

Nicolae-Ionel Ciucă: Așa este, domnule ministru. Să sperăm că și iarna va fi la fel ca cea de anul trecut.

Reporter: Bună ziua! Pentru că este şi domnul ministru aici aş vrea să vă întreb, domnule premier, cum rămâne cu această compensație – o întrebare pe o altă temă – de 50 de bani pe litrul de carburant pentru toţi românii, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, o măsură pe care aţi anunţat-o? Cum va fi exact, cum va arăta acest mecanism de compensare?

Nicolae Ciucă: Vă pot spune cu certitudine că urmează să intre în şedinţa de guvern de miercuri; avem o ordonanţă de urgenţă pregătită în acest sens. Detaliile şi elementele tehnice de conţinut am să îl rog pe domnul ministru să le furnizeze.

Virgil Popescu: S-a lucrat la Ministerul de Finanţe, toate ministerele am lucrat împreună, s-a elaborat textul ordonanţei de urgenţă, este vorba de acei 50 de bani pe litru, care vor fi afișați pe totem. În urma acestei scăderi, practic, România va avea un preț, dacă nu mă înşel, al motorinei de un euro și 70 şi un pic de eurocenți, benzina 1 și 60 şi un pic – va fi, practic, după Ungaria, care are deja un preț plafonat și are deja /…/, cred că cel mai mic preț din Europa. 25 de bani din aceşti 50 de bani vor fi susținuți de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanțe, iar 25 de bani vor fi susținuți, ca o cheltuială deductibilă, de către operatori. Și sunt convins că marii operatori, marii deținători de rețele de stație de distribuție, care sunt și producători, au și rețele de staţii de distribuţie, vor aplica această ordonanță.

Reporter: Nu ne-aţi zis exact cum funcţionează şi, până la urmă, deci, nu aplică toţi operatorii?

Virgil Popescu: Aplică, cred că 80 sau 90%, cu certitudine, după părerea mea, restul, dacă vorbim de operatorii independenți, în zonele mici, în zonele rurale, cred că şi ei vor aplica acest lucru.

Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Beacom, mai am două întrebări. Prima întrebare este aşa: aţi început producția, aveţi în momentul de faţă în derulare o procedură de arbitraj internațional împotriva statului român, pentru taxele din Legea offshore, care încă există, vreau să vă întreb: vă opriți sau veți continua? Asta este prima întrebare. A doua, livrați trei milioane de metri cubi de gaz pe zi, puteți să ne spuneți, în momentul de față, cât livrați, cu cât vindeți, cu prețurile reglementate de 150-250 de lei pe megawatt? Pentru domnul Popescu, prima: avem în momentul de față încheiat, vreo companie românească, nu știu, privată, de stat, vreun contract nou de import de gaz natural pentru perioada rece, fie că e din Azerbaidjan, Qatar, Egipt, pe LNG sau de altă…, dacă avem? Şi a doua, aş vrea să ne lămuriți, totuși, îmi cer scuze, de compensarea prețul la carburanți. Eu înțeleg că dacă compania petrolieră, benevol, reduce cu 25 de bani, vine și Guvernul și spune, dacă tu reduci cu 25 de bani, reduc și eu cu 25 de bani, nu îți mai iau taxe de ei, deci, nu mai dai TVA sau acciză în cuantum de 25 de bani. Cum rămâne cu primii 25 de bani, pe care îi taie compania, vor fi reduși din baza de calcul pentru impozitul pe profit ulterior? Mulțumesc.

Virgil Popescu: Referitor la prima întrebare, am spus că o să anunțăm atunci când sunt finalizate. Ați văzut și declarația domnului prim-ministru, lăsați-ne să finalizăm, ne apropiem de acest pas. Referitor la a doua întrebare a dumneavoastră, cei 25 de bani, fiind reducere comercială, este deductibilă. Deci, prin Codul Fiscal, orice reducere comercială este deductibilă. Deci, au un avantaj fiscal suplimentar, pe lângă recuperarea celor 25 de bani care vin din partea bugetului de stat.

Reporter: Recuperarea se face din TVA sau din accize?

Virgil Popescu: Se face de la bugetul de stat.

Reporter: Nu-i dați banii înapoi, nu mai plătește compania taxe, din TVA

Virgil Popescu: Se face prin deducere.. În Declarația fiscală este o rubrică separată, va fi modificată Declarația fiscală, nu va trebui să primească bani sau să dea bani.

Reporter: E clar, mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ce înseamnă pentru oamenii de acasă această exploatare? Am putea să spunem că iarna viitoare vor plăti mai puțin pentru gaze?

Nicolae Ciucă: Vom putea să susținem că, pentru iarna viitoare, avem gaz. Prețul gazului, în momentul de față, nu poate fi controlat decât prin Ordonanța de Urgență pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022 – 2023, prețul este reglementat prin această ordonanță.

Reporter: Ce se întâmplă când această ordonanță expiră? Am văzut recomandările Fondului Monetar Internațional; vă spunea să reduceți treptat această plafonare pe care o avem pentru energie și gaze, să eliminați facilitățile.

Nicolae Ciucă: Am spus cât se poate de clar că, de la o zi la alta, situația este cât se poate de dinamică și, atunci când am decis în coaliție să emitem această ordonanță cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, în funcție de evoluție, în funcție de dinamica pieței, să continuăm să monitorizăm și să analizăm astfel încât, înainte ca ordonanța să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens.

Reporter: Guvernul ar putea să renegocieze capitolul de energie din Planul Național de Redresare și Reziliență; am putea să vedem că se amână, practic, închiderea minelor și producția pe bază de cărbune?

Nicolae Ciucă: În acest moment, există, la nivelul Uniunii Europene, o decizie care a fost și denumită RePowerEU. În interiorul acestei oportunități, se vor discuta, desigur, elementele de plan în domeniul energiei.

Reporter: Veți renegocia, îi veți cere ministrului să demareze negocierile?

Nicolae Ciucă: Vom renegocia tot ce se poate renegocia în beneficiul cetățenilor români și a economiei românești.

Reporter: Bună ziua! Aș avea o întrebare pentru domnul premier și o întrebare pentru domnul Mark Beacom. O să încep cu domnul premier. A fost aprobată în ședința de guvern o hotărâre prin care cresc atribuțiile Cancelariei premierului și numărul de posturi se dublează; vor putea lucra în Cancelarie maximum 103 posturi. De ce e nevoie de dublarea posturilor și ce vor face acești oameni?

Nicolae Ciucă: Am asumat la nivelul Comisiei Europene, atunci când am fost la Bruxelles, împreună cu doamna președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, că la nivelul Guvernului vor funcționa departamentele care să asigure coordonarea, monitorizarea și legătura directă cu Comisia în ceea ce privește punerea în aplicare și desfășurarea activităților specifice pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. A fost o cerință la nivelul Uniunii Europene și, de altfel, o vedem ca fiind foarte utilă, pentru că, la nivelul Guvernului, practic, se desfășoară toate elementele acestea de coordonare și colaborare interministerială. Pe de o parte. Pe de altă parte, intenționăm, de asemenea, la nivelul Guvernului, să avem acele instrumente cu care să putem să coordonăm întreaga activitate, atât în interiorul Guvernului, cât și cu celelalte instituții din afara Guvernului. Deci, este vorba efectiv despre ceea ce înseamnă coordonarea pe PNRR și pe celelalte fonduri europene.

Reporter: Vă mulțumesc frumos. Aș avea o întrebare pentru domnul Mark Beacom, dacă îmi permite. Domnule Beacom, ce noutăți aveți referitor la un eventual proiect de Offshore Wind Farm pentru Marea Neagră și dacă plănuiți alte proiecte în România?

Nicolae Ciucă: Dacă aş putea să completez, de aceea am şi subliniat, la început, sigur, este un prim pas, o primă etapă; toate celelalte chestiuni care ţin de o dezvoltare coerentă şi care să aibă, într-adevăr, o strategie, trebuie să fie coordonate pentru că putem produce energie şi gaze, avem această resursă şi avem aceste resurse, dar avem nevoie de infrastructura necesară să poată fi transportate.

Reporter: Bună ziua! Pentru reprezentanții Guvernului, domnule premier, domnule ministru, vă rog să ne daţi ce detalii aveţi despre mecanismul de achiziție de gaze în comun la nivel european și de stocare a gazelor în comun, acest document, cum sunt implicate companiile din România, cu ce ţări din regiune discută România? Mulţumesc.

Nicolae Ciucă: A fost o intenţie şi s-a dezvoltat public, la nivelul Comisiei, încercându-se, la un moment dat, un proiect-pilot, care s-a desfășurat în Bulgaria, la Sofia. Până în acest moment, nu avem rezultatele finale ale acestui demers care, s-a petrecut, cum spuneam, la Sofia. A participat domnul ministru la această activitate şi pentru detalii îl invit pe dumnealui să ia cuvântul.

Virgil Popescu: La nivelul Comisiei Europene este înfiinţat un Guest Coordination Group, care se întâlnește săptămânal. Noi, la nivelul ministerului, suntem reprezentanți de direcția respectivă de gaze naturale. Se lucrează la nivelul Comisiei pentru operaționalizarea acestei platforme. Deci, nu este operaționalizată încă această platformă. În momentul în care va fi operaționaliză, evident că toate ţările care au nevoie, vor putea beneficia de ea. Este foarte legitimă întrebarea dumneavoastră, nu este finalizată această platformă la nivelul Comisiei Europene, nici regional, nici la nivel european.

Reporter: Am întrebări pentru fiecare dintre dumneavoastră. O să încep cu domnul Beacom. Sunteți aproape de zonă de război. Aveţi asigurare pentru platformă, conductă, producție? Dacă da, cu cine şi cine v-a asigurat atât de aproape de o zonă de conflict şi cam cât vă costă – pentru dumneavoastră. Pentru domnul ministru – dacă puteţi să ne spuneţi cam câţi bani s-au rambursat furnizorilor de curent electric şi gaze naturale din legislația aceea privind plafonarea, compensarea; mă refer la plafonare şi la Ministerul Energiei. Şi pentru domnul premier, vorbea despre siguranța în aprovizionare cu gaze, şi pentru noi şi pentru toată regiunea, întrebarea mea era, prima: cam când credeți că va porni runda a unsprezecea de licitații pentru perimetrele onshore şi offshore de hidrocarburi. Şi acum chiar mă interesează următorul răspuns: statul român, de fapt, va rambursa, la carburanți, 25 de bani pe litru. Preşedintele a spus că atât s-a putut. Şi dacă puteți să-mi spuneţi: nu-mi dau seama de ce numai 25 de bani, pentru că încasările statului au crescut, au crescut cu 40% numai încasările din TVA! Ce se întâmplă? Facem împrumuturi peste împrumuturi, şi interne, şi externe, pe ce se duc banii, că nu-mi dau seama dacă statul român poate numai 25 de bani, mă rog, de fapt, să nu mai încaseze de la benzinari. Vă mulţumesc.

Virgil Popescu: Referitor la plafonare, după cum știți, după cum prevede legislația, verificările la plată le face ANRE. Absolut toate verificările care au venit, au fost plătite de către Ministerul Energiei. Săptămâna trecută erau plătiți 300 de milioane de lei și cred că erau pe circuitul de plată încă 100 și ceva de milioane de lei. Deci, cum vin, la noi nu stau decât câteva zile, două-trei zile, ca să-și urmeze circuitul de plată. Mulțumesc.

Nicolae Ciucă: La nivelul Guvernului, am cerut să mi se prezinte o analiză și o situaţie clară privind Agenția Națională pentru Resursele Minerale. Ea a fost finalizată și urmează ca în urma analizei, în coaliție, să luăm decizia politică. În coaliție, da. Pentru că este vorba despre resursele minerale ale țării și avem nevoie de o decizie politică pentru un astfel de demers, care, desigur, va fi coordonat foarte bine cu o prezentare a datelor concrete în CSAT și în baza deciziei respective vom proceda ca atare. Referitor la cei 25 de bani, vreau să spun foarte limpede că atunci când am construit bugetul, el a fost construit, știți foarte bine, la finele lunii decembrie anul trecut și am previzionat că urmează să aibă loc o serie întreagă de evenimente, dar nu în această dinamică și nu în această amploare. Și ați văzut foarte bine că în construcția bugetului am avut doi piloni principali, cel în care să stimulăm investițiile și să putem să asigurăm un echilibru economic, să asigurăm locurile de muncă și să asigurăm veniturile necesare pentru cetățenii români. Și al doilea pilon a fost cel legat de măsurile sociale pe care trebuie să le luăm, astfel încât să sprijinim populația, îndeosebi populația vulnerabilă. A urmat al doilea set de măsuri, cuprins în pachetul „Sprijin pentru România”, și încă un al treilea set, pe care doar ce l-am anunțat în urmă cu o lună. Ca atare, toate aceste măsuri au fost luate pe baza datelor de execuție bugetară lunară și pentru a avea certitudinea că vin în fața cetățenilor români și luăm o decizie care este în deplină corelație cu realitatea și cu bugetul, fără să se fi finalizat analiza execuției bugetare pe primul semestru. Acesta a fost fondul pe care l-am avut la dispoziție în bugetul țării. De aceea am și dat o perioadă de trei luni de zile și trebuie să vedem cu toții cât de dificilă este situația și cât de imprevizibilă. Vreau să spun tuturor că nu pot să ies în fața cetățenilor țării și să spun că avem soluție pentru absolut orice. Este imposibil, ar însemna să vin și să vând iluzii, ceea ce nu este cazul meu. Vă mulțumesc!

Reporter: Și eu vă mulțumesc.

Reporter: Voiam să vă întreb de ce credeți că de 30 de ani sărbătorim aici o investiție făcută de un investitor străin și nu de o companie românească? Concret ce urmează la Caragele, unde am înțeles că un zăcământ la fel de mare ca cel din Marea Neagră și la Neptun? Pași concreți.

Nicolae Ciucă: Legat de această investiție, sigur avem un investitor străin, dar am avut și foarte multă consistență de companii românești. Este un demers pe care îl încurajăm în continuare și încurajăm investițiile străine să vină în România. De aceea cred că este foarte important ca mesajul să fie pentru toți cei care doresc să investească în România – investitori români și investitori străini – avem nevoie de această stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri și avem nevoie să atragem cât mai multe investiții, pentru că în situația în care ne găsim singura noastră salvare, singurul colac de salvare, că tot suntem aici, la malul mării, sunt investițiile. De aceea, apreciem și mulțumim foarte mult pentru că s-a făcut această investiție.

În ceea ce privește Caragele, la Caragele este un proiect pe care compania Romgaz îl are în atribuții. Am discutat împreună cu ministrul energiei și cu managementul companiei. Este cel mai mare zăcământ de gaze la adâncime mare. Romgazul are deja inițiate primele demersuri, astfel încât să poată să înceapă prospecțiunea zăcământului, dacă nu mă înșel. Domnul ministru este lângă mine, dânsul este de specialitate și am să-l las să vă dea dumnealui detalii. Vă mulțumesc!

Virgil Popescu: Am să mai adaug la prima dumneavoastră întrebare, cei de la Black Sea Oil&Gas dețineau concesiunea, perimetrul, deci, este, evident, era investiția celor de la Black Sea Oil&Gas. La Caragele, se extrage din perimetrul de la Caragele, ca să știți, și din perimetrul de adâncime, există deja o sondă și din 2019, din 2020 se extrage din perimetrul de la Caragele. S-a terminat faza de proiectare a sondelor, s-a scos la licitație, este în procedură de licitație, licitarea operatorilor care să vină să foreze în adâncime, tocmai pentru perimetrul Caragele următoarele sonde. Deci, se lucrează și pe perimetrul Caragele, în așa fel încât în orizontul anului 2024 să avem mai multe gaze din perimetrul Caragele.

Reporter: O să vă rog, o ultimă întrebare. Domnule premier, la întâlnirea de ieri cu David Popovici a avut sportivul vreo cerere anume pentru dumneavoastră, pentru guvern? Mulţumesc.

Nicolae Ciucă: A fost o întâlnire cât se poate de emoționantă şi onorantă pentru mine, pentru că am avut ocazia să îl felicit nemijlocit, la sediul Guvernului, și să îi mulțumesc pentru toate eforturile făcute atât de el, cât şi de familie, cât și de echipa de antrenori. Am discutat cu David foarte multe chestiuni legate de sportul românesc și mi-a prezentat în detaliu cum a ajuns la această performanță. Ceea ce mi-a cerut și i-am promis a fost ca la nivelul Guvernului să aibă loc acel efort şi acel angajament prin care cât mai curând să putem să avem o strategie a sportului, o nouă lege a sportului şi ne-a cerut să asigurăm tinerei generații condițiile necesare să poată să facă sport. Argumentele, am să repet cu cuvintele lui, atunci când facem sport avem atât un corp sănătos, cât mai ales o minte sănătoasă, ne învață să gândim, ne învață să ne planificăm. Şi eu i-am spus că aș adăuga la ceea ce a menționat că, dincolo de acestea, orice sportiv care face performanță are un angajament față de sine și are un nivel de ambiție care uneori ne lipsește. Ca atare, cred că suntem datori să facem ceea ce trebuie să facem pentru tânăra generație în ceea ce privește atât asigurarea administrativă, cât și partea aceasta de impulsionare și de modele cât mai multe, astfel încât tânăra generație să aibă ce să urmeze. Vă mulțumesc. Vă doresc tuturor numai bine!

Reporter: Mulțumim și noi!

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here