Publicatia britanica The Guardian publica sinteza a 124.000 de documente confidentiale continand in special mesaje intre directorii companiei americane Uber, privind expansiunea la nivel global dintre 2013 si 2017.
Uber a alocat numai in 2016 90 de milioane de dolari pentru lobby, incercand sa-si exercite influenta asupra lui Joe Biden (pe atunci vicepresedinte al SUA), Olaf Scholz (atunci primarul Hamburg) si George Osborne (cancelarul coroanei in UK).
Macron, presedintele francez, pare sa fi facut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunand chiar companiei ca a intermediat un „intelegere” secret cu oponentii sai din cabinetul francez.
Ancheta a fost impartasita si publicata concomitent de BBC, The Washington Post, Le Monde si alte 37 de publicatii din intreaga lume.
Documentele arată cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali, scrie Rise Project in ultimul material ..
Redam o parte din dezvaluirile Rise Project :
Suntem în vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România și un angajat are deja vești proaste pentru șeful său. Îi trimite într-o seară de august un e-mail:
“Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” .
Cel care a trimis e-mailul este Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.
Ionuț Lăcustă s-a ocupat în perioada 2015-2017 de politicile publice pe Europa Centrală și de Est la Uber. Apoi s-a mutat la Glovo, unde se ocupă de același lucru. În trecut, a deținut funcții publice în două ministere. Între 2011 și 2012, a fost secretar din partea Ministerului Transporturilor în Comisia Interguvernamentală Traceca, care se ocupa de consolidarea relațiilor economice, a comerțului și a comunicațiilor de transport în regiunile bazinului Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Era atunci și consilier la Camera Deputaților. Apoi a lucrat ca diplomat în Ministerul Afacerilor de Externe, conform paginii lui de LinkedIn.
Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”.
Acest lucru nu se întâmplă. Imre continuă să colaboreze cu Uber și să câștige mii de euro pe lună.
Peter Imre, fost director Adevărul Holding și influent consultant local, cu multiple conexiuni politice, a decedat recent, în timp ce documentam acest subiect. Urma să-l contactăm la finalul documentării ca să explice implicarea sa în strategia Uber. N-am mai putut face acest lucru. Peter Imre a mai lucrat și pentru SCL, corporația britanică din care face parte Cambridge Analytica, acuzată că a folosit ilegal datele a peste 80 de milioane de utilizatori Facebook. A mai fost directorul Philip Morris în România. A fost căsătorit cu fiica lui Teodor Meleșcanu, fost șef la SIE și ministru de externe.
Corporația intrase oficial în București în februarie 2015, când își deschisese filiala suport Uber Systems România.
Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acțiune:
“Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.”
Contactat de Rise Project , Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”
Reprezentanții Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alți doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menționat rezultatul întâlnirii.
Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: “Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ride-sharing din alte țări.” .
Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții.
Al doilea, Mircea Toader, era vicepreședintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: “Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de Taxi, dar nu vor afecta operațiunile Uber și a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem și ce se poate face în privința legislației pe ridesharing”.
Toader ne-a declarat: “Care companie? Nici nu știu cine e compania. Eu am mers o singură dată cu Uber-ul și nu sunt în programul lor. Deci, nu am niciun fel de comentariu. (…) dar nu am promis la nimeni. La cine să promit? Dacă promiți trebuie să și faci ceva.”
Gelu și Nicoleta Diaconu. În paralel cu activitatea de la Uber, Nicoleta Diaconu devine parteneră în alte două afaceri cu unul dintre colegii săi, olandezul Rob van der Woude, angajat al corporației din 2013. Sursă foto colaj: Alexandra Pandrea și Octav Ganea/ Mediafaxfoto
Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui material.
Lăcustă mai scrie în același e-mail și cum fusese informat de Nicoleta Diaconu că Peter Imre “ar putea doar să discute” cu șefii celor două camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber.
„Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor”, explică atunci Lăcustă.
El mai susține și că a luptat din răsputeri ca să scape de planul de abordare și de contractul cu Imre:
„Sper sincer că nu a avut acele conversații, pentru că ele ne-ar crea probleme și lui și nouă”, adaugă Ionuț Lăcustă.
Contactat telefonic, Călin Popescu-Tăriceanu ne-a spus scurt: „Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni de la Uber”.
Ce spun șoferii Uber din România
Am discutat cu o parte din ei ca să înțelegem cum funcționează colaborarea cu multinaționala.
Maria a lucrat până acum câteva luni. Spune că Uber oprește un sfert din valoarea unei curse, dacă șoferul are contract direct cu ei.
Mai spune că există și varianta să te angajezi la o firmă intermediară care deține o flotă de mașini: „Firma câștigă 10% din suma rămasă după ce Uber își ia partea (25%), dar riști să fii plătit la negru, cu banii în mână. Din ce știu, acum o lună a intrat ANAF-ul peste una din firmele astea. Au închis flote mari cu câte 60-100 de șoferi. Nu aveau șoferii carte de muncă și implicit nu plăteau multe taxe”.
Maria susține că este nerentabil „să faci Uber 100% legal”. Asta pentru că, spunea ea, “la un program de muncă de opt ore aduci bani de acasă să plimbi clienții la ce preț au carburanții”.
Vicențiu a încercat să lucreze cu Uber în 2017. La acea vreme nu erau necesare autorizații pentru a deveni șofer Uber, iar bărbatul rezumă situația astfel: „Mi s-a părut o porcărie, pentru că era total nerentabil. Erau alții care se lăudau că făceau bani. Circulau niște legende urbane cu câștiguri de mii de lei pe săptămână, dar erau doar legende. Timpul petrecut în trafic nu compensa veniturile”
Și taximetriștii tradiționali încasează în continuare bani la negru. Am circulat cu mai mai mulți taximetriști de la diferite companii, fără să facem comandă în prealabil.
Unii dintre ei ne-au spus cât ne costă cursa înainte să ne urcăm în mașină.
Continuarea in articolul celor de la Rise Project
