Summitul B9 de la Bucuresti: În acest moment critic, am subliniat importanţa unei legături transatlantice durabile, America de Nord şi Europa fiind solidare în cadrul Alianţei.

0
172

Viitorul Concept Strategic al NATO, care va fi adoptat în cadrul summitului de la Madrid, la finalul acestei luni, trebuie să definească Rusia ca ameninţare, a afirmat astăzi preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună de presă cu omologul său polonez, Andrzej Duda, la finalul Summitului Formatului Bucureşti 9 (B9).

„Am subliniat necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat şi realist, noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor”, a spus Klaus Iohannis.

O formulare similară se regăseşte de altfel şi în cadrul Declaraţia şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9, adoptată vineri, 10 iunie:

„Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluţii, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi va reînnoi atenţia acordată sarcinii principale a Alianţei şi celei mai mari responsabilităţi ale sale – şi anume apărarea colectivă – fiind evidenţiat în acelaşi timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale”.

Potrivit preşedintelui Iohannis, statele membre ale Formatului B9 urmăresc „o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară şi coerentă, robustă, credibilă şi sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă ameninţărilor Rusiei”.

„Acţionăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârşitul acestei luni”, a precizat Iohannis.

Iată mai jos „Declaraţia şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9” (Bucureşti, 10 iunie 2022)

1. Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul Bucureşti 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme.

2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului şi a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieţi omeneşti şi enorma suferinţă umană şi distrugere şi ne angajăm să aducem în faţa justiţiei pe toţi cei responsabili de atrocităţi şi crime de război. Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia.

3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, faţă de Preşedintele, de Parlamentul şi Guvernul său alese în mod democratic, faţă de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a ţării şi a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate şi politică externă, fără interferenţe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru faţă de aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâţi să continuăm şi să creştem asistenţa pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică şi puternică este importantă pentru securitatea şi stabilitatea Europei. Am oferit protecţie pentru milioane de refugiaţi ucraineni.

4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit şi că unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, şi-a întărit postura de descurajare şi apărare terestră, maritimă şi aeriană, inclusiv prin creşterea prezenţei de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înfiinţate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia şi au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare şi apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă şi adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificităţile naţionale şi în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune şi a asigura apărarea, contestarea şi prevalenţa pe întreg spectrul operaţional, împotriva ameninţărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creştem prezenţa aliată multidimensională şi să asigurăm forţe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forţe şi mijloace, aranjamente sporite de comandă şi control, apărare consolidată aeriană şi împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătăţită, mobilitate militară şi acces sustenabil la lanţul de aprovizionare cu combustibil.

5. Am agreat că trebuie să fim pregătiţi pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride, cibernetice şi cele vizând dezinformarea, şi să ne consolidăm rezilienţa. Am fost de acord că terorismul rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi şi că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianţei necesită eforturi continue şi vigilenţă din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie şi la migraţia ilegală, o provocare serioasă care necesită atenţia noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicaţii serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.

6. În acest moment critic, am subliniat importanţa unei legături transatlantice durabile, America de Nord şi Europa fiind solidare în cadrul Alianţei. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.

7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcţia pe care va merge Alianţa în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluţii, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi va reînnoi atenţia acordată sarcinii principale a Alianţei şi celei mai mari responsabilităţi ale sale – şi anume apărarea colectivă – fiind evidenţiat în acelaşi timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea şi securitatea globale şi transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor şi cooperării politice, şi sublinierea angajamentului de a îmbunătăţi mobilitatea militară.

8. Politica NATO a Uşilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei şi Suediei de a solicita aderarea la NATO şi aşteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi Georgiei. Vom continua eforturile pentru creşterea rezilienţei lor, recunoscând faptul că securitatea şi stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spaţiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică şi sprijinul pentru Bosnia şi Herţegovina, în calitate de stat aspirant.

10. Suntem pregătiţi să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creşterea bugetelor de apărare şi să alocăm cel puţin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creşterea finanţării comune.

11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here