Într-un context global marcat de schimbări tehnologice rapide, investiția în educația tinerilor devine crucială pentru asigurarea unui viitor prosper și competitiv. În acest sens, programul CODE KIDS, condus de doamna Camelia Crișan, Sociolog și Director Executiv al Fundației Progress, reprezintă o inițiativă remarcabilă, dedicată educației copiilor din mediul rural. În urma eforturilor de ani de zile, acest proiect s-a dezvoltat exponențial, ajungând să ofere oportunități de învățare esențiale în domeniul programării și roboticii, chiar și acolo unde accesul la tehnologie este limitat.

Într-un efort de a extinde acest impact pozitiv, CODE KIDS va fi prezent la IQ DIGITAL în Craiova, pe 28 martie, oferind oportunitatea tuturor copiilor și părinților de a descoperi puterea educației digitale.

Sub îndrumarea doamnei Camelia Crisan, acest program nu doar că își propune să îmbunătățească performanțele școlare, ci să pregătească generația viitoare pentru provocările unei lumi digitale în continuă evoluție.

Bogdan Ciurezu: Cum a început proiectul CODE KIDS și care a fost motivația din spatele inițiativei de a ajuta copiii din mediul rural să învețe programare și coding?
Camelia Crișan: Proiectul a început în anul 2017 și de atunci a crescut ca întindere geografică și ca număr de copii implicați. Motivația a fost simplă și a fost dată de informații publice, cam 45% dintre copiii României sunt în mediul rural și aproape 30.000 dintre ei, anual, nu iau note de trecere la examenele de capacitate. Cea mai mare problemă e la matematică. Organizația noastră a preluat inițiativele de dezvoltare comunitară prin intermediul bibliotecilor publice, începute în 2009 prin programul finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates. Ne-am dat seama că există un potențial pe care nu-l folosește nimeni – acela de a ajuta copiii din mediul rural să-și valorifice talentele, de a deprinde o serie de competențe utile pentru viitor și, în subsidiar de a-și îmbunătăți notele și performanța școlară.

Bogdan Ciurezu: Care sunt principalele beneficii pe care le oferă acest proiect copiilor implicați?
Camelia Crișan: Copiii stau în programul nostru doi ani. În primul învață programare de bază, iar în al doilea robotică. Acestea sunt abilități care îi vor ajuta să fie calificați pentru piața muncii din viitor, aproape indiferent cum va arăta acest viitor. În al doilea rând cursurile sunt gratuite. Părinții cu puține posibilități materiale pot să lase copiii la biblioteca publică, într-un mediu sigur, singura investiție a acestora fiind una de timp. Din cercetările noastre rezultă că participanții în cluburile CODE Kids cresc notele la școală la anumite materii, dar se pregătesc și pentru viață: învață să lucreze în echipe, comunică mai bine, își fac prieteni, devin mai asertivi, devin mai responsabili, rămân curioși și doresc să descopere mai multe lucruri. Unii, venind la bibliotecă pentru a învăța tehnologie, devin și cititori.

Bogdan Ciurezu: Ce tipuri de resurse și materiale educaționale sunt puse la dispoziția copiilor pentru a învăța programare și coding în cadrul CODE Kids?
Camelia Crișan: În primul an se folosesc resursele bibliotecilor publice, respectiv laptop-uri. Programa educațională este creată de colegii mei, unii dintre ei alumnii CODE Kids. Pentru anul doi oferim cluburilor de avansați kit-uri de robotică pe care ei le pot folosi în a înțelege și exersa ceea ce li se predă.
Bogdan Ciurezu: Ce fel de sprijin și îndrumare primesc copiii din mediul rural în cadrul acestui program, în special dacă nu au acces facil la tehnologie sau internet acasă?
Camelia Crișan: Ce trebuie să știți și dvs. și cititorii dvs. este că indiferent dacă copiii sunt din mediul rural sau urban, dacă ei au acces la un telefon inteligent putem considera că au deja cunoștințe digitale de bază pentru a fi utilizatori de tehnologie. Ce face programul nostru este să-i transforme din consumatori de conținut online în creatori de conținut online cu valoare adăugată. Adică, chiar dacă copiii stau pe calculator în timpul programului CODE Kids, ei realizează ceva, creează ceva util, își formează competențe care-i vor ajuta în viitor. Copiii primesc îndrumare în primul rând de la bibliotecari și apoi de la experții tehnici ai Fundației Progress, în sistem la distanță sau remote. Este un concept de școală în cloud, adică școală online, dar cu un aspect esențial – există interacțiune față în față, pentru că sarcinile pe care le au de realizat copiii implică interacțiune între ei, în grup, în echipă în spațiul bibliotecii.

Bogdan Ciurezu: Care sunt provocările pe care le întâmpinați în realizarea și menținerea cluburilor?
Camelia Crișan: Aici la dvs. în județ provocarea cea mai mare este că avem un singur club de coding deschis. Nu a existat o apetență foarte mare ca bibliotecile publice din Dolj să devină membre ale rețelei noastre. Poate că bibliotecile nu au fost dotate cu tehnologie sau n-a existat interes. Cert este că ne-am dori mai multe cluburi deschise și credem că acest eveniment va atrage atenția bibliotecilor locale și vor fi interesate să ofere aceste servicii și comunităților din județul dvs.
Bogdan Ciurezu: Veti fi prezenti la IQ Digital, evenimentul dedicat tehnologiei si inovatiei care va avea loc pe 28 martie in Craiova. Ce activati veti derula in cadrul evenimentului si cum va poate descoperi publicul larg?
Camelia Crișan: Așteptăm părinții și copiii de până la 12-13 ani să vină să ne vadă în foaierul Teatrului Marin Sorescu. Vom veni cu coderii din 4 cluburi din Oltenia: Turceni, Țicleni și Vladimir (toate din județul Gorj) și Crâmpoia din județul Olt. Ei vor prezenta craiovenilor care vor veni la eveniment proiectele cu care au participat în anul 2023 la Târgul Național de Știință de la Universitatea Politehnică din București. În plus, colegii mei de la Fundația Progress vor aduce roboței construiți de alumnii proiectului cu care copiii se vor putea juca. Vom face așadar demonstrații și vom răspunde la întrebări.

Bogdan Ciurezu: Care sunt planurile de viitor pentru extinderea sau îmbunătățirea acestui program și pentru creșterea impactului său în comunitățile rurale?
Camelia Crișan: Dorim ca un număr cât mai mare din copiii României să poate beneficia de cluburi de programare și robotică gratuite, în special copiii a căror părinți nu-și pot permite să plătească acest gen de educație tehnologică. Ne dorim ca un număr cât mai mare de biblioteci publice să ni se alăture, dar și școli sau ONG-uri care doresc să găzduiască această inițiativă. Cred cu tărie că noi ca națiune avem copii talentați, care au nevoie de potențarea acestor talente. Și cred că dacă le oferim șansa și credem în ei copiii din rural pot face lucruri extraordinare.

Bogdan Ciurezu: Cum poate contribui publicul larg?
Camelia Crișan: Ca orice organizație ne-guvernamentală suntem mereu în cautare de parteneri și sponsori, așadar orice fel de susținere este utilă. Finanțatorul nostru principal Romanian American Foundation ne va susține și pentru următorii trei ani, dar noi ne dorim ca și companiile locale să conștientizeze impactul acțiunilor noastre, faptul că formăm talente de care industria locală, societatea și comunitățile noastre vor avea nevoie în viitor. Acel proverb african care spune că: E nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil se aplică și programului CODE Kids. Competențele tehnologice necesită resurse, perseverență, multă muncă. Nu se pot forma în lipsa accesului la tehnologie, nu se pot face fără implicarea mentorilor, iar aceste resurse nu pot fi puse la dispoziția copiilor fără suport financiar. Așadar îndemnăm comunitatea de afaceri din Oltenia să ne sprijine pentru ca să avem o suită de inovatori și o mulțime de talente din care să se hrănească industria locală.

Bogdan Ciurezu: Aveți alte proiecte sau inițiative în afara CODE Kids pe care fundația le derulează în beneficiul comunităților rurale?
Camelia Crișan: Fundația Progress are încă două proiecte naționale: Rețeaua Fetelor Neînfricate și Școala de Bani din Bibliotecă. În cadrul primului proiect lucrăm cu pre-adolescente și adolescente din mediul rural pentru a le crește curajul și încrederea în sine. În cazul celui de-al doilea proiect formăm competențe financiare de bază pentru grupurile vulnerabile. Ambele proiecte se desfășoară în bibliotecile publice.

Bogdan Ciurezu: De ce ați ales bibliotecile publice ca loc de desfășurare a cluburilor de programare?
Camelia Crișan: Pentru că bibliotecile publice sunt prezente în fiecare comunitate, iar acest aspect ne permite să putem interveni pentru dezvoltarea potențialului local, practic peste tot în România. În același timp, sunt cea mai democratica instituție comunitară – oricine are dreptul să beneficieze de serviciile unei biblioteci, este un serviciu public.

Bogdan Ciurezu: Cât de importante sunt bibliotecile pentru societatea românească/pentru tineret?
Camelia Crișan: Enorm de importante și ne-am dori ca primarii de comune să înțeleagă bine acest lucru și să nu mai închidă bibliotecile. În localitățile în care biblioteca e deschisă, practic, posibilitățile de construire a unui viitor al bunăstării pentru comunități cresc exponențial. Primarii fac un deserviciu atunci când reduc programul bibliotecarului sau când sărăcesc resursele la care oamenii au acces închizând biblioteca, fiindcă azi serviciile bibliotecii nu mai sunt despre cărți doar, sunt despre construirea de oameni și destine.